OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Trans-Contact, I. Festival International de Contact Improvisation, Cluj-Napoca, Romania, 29 iulie-6 august 2006
Organizator: Asociatia GroundFloor Group din Cluj-Napoca
Presedinte: Sinkó Ferenc – director al festivalului
Coordonator programe: Kelemen Kinga
Finantatori: Administratia Fondului Cultural National si Ministerul Culturii si Cultelor (Romania)
Fondul Cultural National (Ungaria)
Ambasada SUA la Bucuresti si American Cultural Center
Sponsori: Gold Club, Wedas
Parteneri: Asociatia ARGO, Fundatia Tranzit
Parteneri media: terasz.hu

Prima editie a unui festival destinat unei forme speciale de antrenament fizic, organizat la Cluj de o asociatie condusa de oameni de teatru, a adus in Romania traineri straini de contact improvisation.

Cum, de ce ati facut acel proiect?
Am vizitat mai multe festivaluri de tip contact improvisation din Europa, am simtit pe propria piele – ca participanti – beneficiile pe care le-ar putea aduce membrilor unei comunitati de dans si teatru si ne-am gindit sa importam ideea si sa organizam un eveniment similar si in Romania.
Ce inseamna contact improvisation?
Este o metoda de lucru pentru profesionistii scenei si un mod placut de a petrece timpul liber pentru „amatori“. O forma creativa de dans care se dezvolta din contactul fizic dintre parteneri. A fost creata de catre Steve Paxton in 1972 in Statele Unite. Aceasta forma de dans transcende barierele traditionale dintre gimnastica, arte martiale, meditatie si dans. Tehnicile CI includ transfer de greutate, contrabalans, rostogolire, cadere libera, suspensie si ridicare. „Ceea ce conteaza in fond este placerea simpla de a te misca si trai in propriul corp. Si placerea de a dansa cu cineva intr-un mod spontan, neplanuit, avind libertatea de a crea fara a-ti deranja partenerul. E o forma de dans extrem de inspirativa“, spunea intr-un interviu radio creatorul metodei, coregraful Steve Paxton.

Vorbeai de beneficiile pe care „contactul“ cu aceasta forma de lucru creativ le-ar aduce oamenilor de teatru. La ce te gindeai, in acesti termeni de experienta benefica?
Actorul, dansatorul are ca instrument de lucru propriul corp si propriile emotii. Improvizatia de contact poate ajuta sa intretina aceste instrumente si sa le scape de rutina. Practicind contact improvisation, ei sint nevoiti sa aiba simturile si corpul in alerta, atentia sa fie directionata permanent catre partener, un lucru care ajuta, cred eu, sa se mentina in forma.
O tehnica pe care o vezi ca fiind diferita de tipul „obisnuit“ de antrenament al actorilor sau ca o forma de sistematizare a exercitiilor clasice ale acestui antrenament?
Este o intrebare mult prea legata de pedagogia actorului/dansatorului, nu as putea raspunde fara sa generalizez in ceea ce priveste diferitele scoli si tipuri de pregatire.

Hai sa zicem ca e vorba de antrenamentul de intretinere al actorului profesionist, in teatru, nu de antrenamentul formativ din scoala.
Antrenamentul de intretinere al actorului profesionist in sistemul nostru de teatre de repertoriu este lasat de fapt la latitudinea si responsabilitatea fiecaruia. Sint mult prea putine ateliere pentru acest grup-tinta in Romania, iar workshop-urile din strainatate sint destul de scumpe. Singura modalitate de formare profesionala pare sa fie munca succesiva cu mai multi regizori care au metode diferite de abordare ale artei actorului, desigur, pentru cei care au sansa sa fie angajati in teatre unde exista o strategie de management in acest sens. Astfel, Trans-Contact raspunde unei necesitati.
Poti sa-mi zici cite ceva despre cum s-a desfasurat evenimentul vostru?
Am avut ca invitati cinci profesori: Kurt Koegel din Belgia, Malcolm Manning din Marea Britanie, Oriane Boyer din Franta si Alicia Grayson din Statele Unite. Cit despre participanti, au fost in numar de 53, din care sapte din strainatate si 46 din Romania. Printre ei au fost dansatori, actori, studenti la actorie, coregrafie, dar si multi „amatori“, carora pur si simplu le place dansul si au vrut sa incerce ceva nou.

Cele sapte zile de festival s-au structurat in felul urmator: ziua a inceput cu incalzire, cursurile s-au desfasurat dimineata si dupa-masa, iar seara au avut loc evenimente speciale precum jam-uri cu muzica live, proiectii, discutii sau spectacole. Cit despre organizare, nu a fost deloc usor, si aici doresc sa multumesc in primul rind finantatorilor evenimentului: Administratia Fondului Cultural National si Ministerul Culturii si Cultelor, Fondul Cultural National din Ungaria si Ambasada SUA la Bucuresti, pentru generosul sprijin acordat. Totul a meritat, pentru ca feedback-ul participantilor si al profesorilor a fost unul mult peste asteptari. Ne-a surprins la modul cel mai placut deschiderea si interesul cu care a fost primit evenimentul. Toti au promis ca vor reveni si la anul…
Care era raportul dintre „teorie“ si practica in desfasurarea cursurilor?
Fiecare dintre profesori a avut o abordare diferita, bazata pe propria experienta ca profesor si practicant de contact improvisation. Dar in general se poate spune ca nu s-a „povestit“ prea mult la nici un curs, ci s-a trecut repede la miscare. In rest, tot ce s-a invatat la cursuri s-a pus in practica real time la jam-urile de seara.

Cum au perceput trainerii straini lucrul cu niste neofiti in ale contact improvisation-ului?
Profesorii au fost avertizati in prealabil cu privire la lipsa de experienta a participantilor si si-au adaptat metodele de predare fara probleme. Au fost foarte surprinsi de deschiderea participantilor si de rapiditatea cu care au absorbit informatia si au pus in practica lucrurile pe care le-au invatat. De altfel, unul dintre ei a mentionat ca a dansa contact improvisation cu „neinitiati“ poate fi o sursa de inspiratie pentru un practicant captivat de rutina propriului corp.
Cum se desfasurau jam-session-urile? Erau idei aparute in serile de improvizatie, preluate apoi la cursurile de dimineata?
Jam-ul este de fapt evenimentul social al celor care practica contact improvisation. Seamana cu jazz-jam, in care muzicieni se intilnesc pentru a practica si improviza impreuna, doar ca aici instrumentul este propriul corp. Jam-urile s-au desfasurat in Casa Tranzit, un loc foarte special din Cluj, cladirea unei foste sinagogi care s-a dovedit a fi perfecta pentru astfel de intilniri. Au inceput seara la 9 si au tinut pina noaptea tirziu. Pentru cele cu muzica live am avut un invitat special: Soma Salat-Zakariás si un instrument si mai special: viola da gamba.

V-ati gindit sa continuati jam-session-urile periodic, in afara festivalului, pentru ca proaspat initiatii in contact improvisation sa poata exersa?
Da, ne-am gindit… Urmeaza sa stabilim detaliile cu Casa Tranzit, care tocmai a intrat in renovari pentru citeva luni, dar speram ca dupa redeschidere sa ne intilnim lunar pentru contact improvisation jam.
Daca ar fi sa spui intr-o singura fraza (sau doua...) ce a insemnat festivalul de contact improvisation pentru voi si pentru cei din Cluj, ce ai zice?
Nu stiu ce as putea spune fara sa fiu patetica… Cind o idee, un proiect in care iti pui tot sufletul devine realitate, nu mai ai cuvinte, este pur si simplu coplesitor. Mersi voluntarilor, fara de care nu ne-am fi descurcat, mersi finantatorilor si partenerilor si, nu in ultimul rind, mersi tuturor participantilor. Abia astept sa ne vedem in 2007. Trans Contact, II. Festival International de Contact Improvisation, Cluj-Napoca, Romania, 28 iulie-5 august 2007.

Interviu realizat de Iulia POPOVICI