OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Ultimul numar de pe luna august al revistei Courrier International cuprinde, ca de obicei, substantiale dosare ale subiectelor de actualitate internationala: tragedia submarinului Kursk si atitudinea mass-media ruse, de dezaprobare a conduitei dezastruoase a presedintelui rus, Vladimir Putin; un reportaj la granitele Ceceniei, in Ingusetia; problema crizei economice (agravata de o seceta fara precedent) din Mongolia si a succesului crescind al partidelor nationaliste si comuniste de acolo; damararea procesului de cooperare dintre cele doua Corei, despartite de mai bine de o jumatate de secol.

Un consistent dosar este consacrat „efectului Pinochet“ in tarile Americii Latine aflate in ultimul sfert de veac sub dictaturi militare. Fostul dictator Augusto Pinochet – arestat la Londra in urma cu doi ani – va fi audiat pe data de 2 octombrie de judecatorul chilian Juan Guzman. Insa procedurile judiciare in cazul Pinochet nu sint decit o foarte mica parte a reparatiilor pe care opinia publica din America Latina le cere in contul lungilor ani de dictatura militara. Courrier International dezbate, in Bloc-notes-ul semnat de Alexandre Adler, oportunitatea redeschiderii dosarelor anilor negri ai regimurilor teroriste – cu riscul redeschiderii, in acelasi timp, a unor rani nu indeajuns de cicatrizate si a unor fracturi sociale de o amploare nebanuita. In anumite tari ale Americii Latine, autoritatile instrumenteaza procese militarilor care au participat la represiunile impotriva populatiei civile. In Uruguay, de pilda, a inceput anchetarea destinelor disparutilor din timpul dictaturii (1966-1985). In plus, documente nou-aparute permit o perspectiva mai clara asupra asa-numitului Plan Condor, pus la punct de dictaturile din Chile, Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay si Bolivia. Planul avea ca scop, intr-o prima faza, sa culeaga si sa centralizeze informatiile furnizate de serviciile secrete ale tarilor respective despre activistii de stinga din regiune. In a doua faza, planul stabilea eliminarea victimelor, oriunde s-ar fi aflat ele in America de Sud. Aceleasi documente, scrie Courrier International, atesta faptul ca nici serviciile secrete americane de atunci nu ar fi fost total straine de planul in cauza si ca implicarea lor a fost legata de grija de a contracara ascensiunea gruparilor comuniste in zona.

Courrier International face si dosarul ultimei mari controverse editoriale pe tema Holocaustului, controversa care a depasit granitele Statelor Unite, fiind prezenta in ultima vreme si in ziarele germane (Suddeutsche Zeitung). In centrul dezbaterii este o aparitie recenta, The Holocaust Industry: Reflections on the Exploitation of Jewish Suffering de Norman G. Finkelstein – profesor de stiinte politice si de relatii internationale la City University din New York. Volumul, publicat deja si in Marea Britanie, denunta asa-numita „industrie a Holocaustului“ si exploatarea acestuia de catre un grup restrins de organizatii care fac ca banii proveniti din deschiderea conturilor elvetiene sa nu mai ajunga la destinatarii de drept, adica la adevaratele victime ale Holocaustului. Chestiunea depagubirilor materiale constituie obiectul ultimei parti a volumului, prima fiind consacrata unei prezentari a istoriei „industriei Holocaustului“, iar a doua – unei analize critice a dogmelor ideologiei naziste, care, potrivit autorului, pot fi sintetizate astfel: „(1) Holocaustul este unic in felul sau si (2) el marcheaza paroxismul unei uri irationale si eterne a non-evreilor fata de evrei“.

Asemenea interpretari, scrie Finkelstein, „mai mult incurca decit sa limpezeasca. Doctrina unicitatii, desi este sufocanta din punct de vedere intelectual si si nedemna din punct de vedere moral (suferinta victimelor ne-evrei nu este comparabila), subzista gratie utilitatii ei politice: la suferinte unice, drepturi unice“. Finkelstein conchide ca „industria Holocaustului a diminuat statura morala a martiriului poporului evreu. Din acest motiv, ea ar trebui denuntata in mod public. Multi germani de buna credinta se tem ca volumul meu va incita la antisemitism. Le respect nelinistile si le impartasesc. As fi nesincer daca as nega existenta acestui pericol. Dar, inainte de toate, ceea ce favorizeaza antisemitismul este tactica nemiloasa si irationala a industriei Holocaustului“. Replicile la teza profesorului de stiinte politice new-yorkez (copil al unei familii de evrei polonezi care a supravietuit ghetoului din Varsovia si lagarelor de concentrare naziste) nu au intirziat sa apara.

Courrier International reda extrase din recenzia aparuta in New York Times Book Review si semnata de un alt specialist in istoria celui de-al doilea razboi mondial, Omer Bartov, profesor la Universitatea Rutgers din Statele Unite. Autor, printre altele, al studiului Mirrors of destruction: War, Genocide and Modern Identity, Omer Bartov considera ca volumul lui Finkelstein este o „impostura care reia teza complotului sionist“: „In lumea dupa Finkelstein, principalul vinovat este industria Holocaustului, constituita de inalti functionari israelieni si de avocati bogati, de agenti evrei bine infiltrati in cercurile politice americane si de sionisti fara scrupule hotariti sa-i supuna pe palestinieni. Finkelstein asociaza o viziune depasita a Israelului ca avanpost al imperialismului american cu o viziune originala asupra temei Protocoalelor Inteleptilor din Sion, un document antisemit fals care avertiza asupra unei conspiratii evreiesti care ar fi avut ca scop obtinerea controlului asupra intregii planete.“ Dezbaterea se pare insa ca de-abia incepe.