Sîmbătă, 9 mai, la Librăria
Cărtureşti de pe Arthur Verona, expoziţia Polish Design. The
Essence (realizată de Instytut Wzornictwa Przemyslowego) este
prezentată „virtual“ de către Institutul Polonez pe blogul
www.getyourip.ro şi proiectată on-line în ceainărie.
Design este un cuvînt pe care-l
folosim des, căruia îi atribuim înţelesuri mai mult sau
mai puţin funcţionale, de care abuzăm sau, dimpotrivă, căruia îi
sărăcim conţinutul. Dar aşa cum spuneam, ne este extrem de
familiar şi de „imediat“ atunci cînd vrem să
caracterizăm, într-o manieră contemporană, aspectul,
esteticul, forma unui produs. Designul ne ajută să atribuim
obiectelor o vîrstă, o „epocă“ şi, eventual, un spaţiu
de origine – cel mai adesea, prin aservirea obiectului (sau a
produsului) faţă de un brand recunoscut. Rareori ne punem problema
creatorilor acelor linii care ne (dis)plac, care ne reconstruiesc
universul fizic în mici detalii, pornind de la un şurub, un
creion sau clanţa unei uşi şi ajungînd pînă la
silueta unui autoturism sau a unui tren. Rareori ne gîndim că,
de fapt, creatorul unui produs recunoscut printr-un brand (italian,
de exemplu) poate fi de origine engleză sau austriacă, română
sau indiană şi aşa mai departe.
În Polonia de astăzi, 8 dintre
cele 17 universităţi mari ale ţării au şi Facultăţi de Design
în cadrul Academiilor de Arte Frumoase: Varşovia, Poznan,
Lodz, Cracovia, Gdansk, Wroclaw, Koszalin şi Katowice. Fiecare
dintre aceste facultăţi „produce“ anual sute de designeri
aflaţi într-o continuă luptă cu piaţa de idei din domeniu,
cu colegii lor, cu nevoile consumatorului, cu ei înşişi. Iar
Polonia nu se află la început de drum în această
competiţie. Anii ’30, apoi anii ’50 şi ’60 (prin nume ca
Alicja Lasinska-Gutowska sau Zdzislaw Wroblewski) şi, în fine,
perioada de după 1989 şi pînă în prezent sînt
tot atîtea „reprize“ în care designerii polonezi au
încercat să păstreze, să exprime şi să transmită un mesaj
cultural specific cu privire la modul de a soluţiona întîlnirea
dintre utilitar şi estetic. Designerii polonezi, asemenea colegilor
lor din întreaga lume, desenează şi concep orice: obiecte de
iluminat, ambalaje, utilaje grele, jucării, obiecte de decor,
electrocasnice, tapiserii, iahturi şi trenuri, avioane şi reviste,
autoturisme şi mobilă. Între fotoliul conceput de Zdzislaw
Wroblewski în 1959 şi cel desenat de Tomasz Augustyniak în
2006 (fotoliul FADO) se văd extrem de multe diferenţe. La fel şi
între designul propus în acelaşi an, 1959, de către
Cezary Nowrat pentru caroseria unei maşini (Syrene Sport) şi cel
propus de Boguslaw Paruch pentru VW Golf 6 sau Peugeot 707, în
anii 2000.
Dar mult mai interesant ar fi de
observat asemănările, modul de abordare şi de punere a problemei,
identificarea unui discurs care să demonstreze că între cele
trei epoci importante din istoria designului polonez există o
legătură care nu ţine atît de tehnică şi de originalitate
(esenţiale, de altfel), cît de acel etos ce nu se lasă
observat decît în detalii ce pot fi resimţite doar în
plan spiritual.
Într-o mare măsură, expoziţia
Polish Design. The Essence este de natură să intrige la modul
constructiv mai mult decît să lămurească. Dar pînă la
urmă, este vorba despre o singură zi, iar titlul acestui material
(o veche zicală poloneză) este, zicem noi, cît se poate de
elocvent.
- Articole in legatura
- Polonia contemporană - Supliment dedicat Zilei Naţionale a Poloniei – 3 mai