Avanpremiera de la Iasi a fost prima (si singura!) actiune din spatiul romanesc, care si-a propus sa-i prezinte pe cei 12 scriitori invitati in Franta. In cadrul dezbaterilor iesene s-a enuntat un adevar incontestabil: inainte de a fi exportata, literatura romana trebuie sa fie cunoscuta in Romania. Asa ca dezbaterile de la Iasi au fost absorbite de un public numeros, inca nepregatit totusi (si destul de inhibat) sa discute fata in fata cu scriitorul in carne si oase, sa-l provoace pentru a-l cunoaste mai bine.
- Ce face partea franceza
Daca ar fi sa vorbim despre motivele pentru care francezii au hotarit sa-i aduca pe romani la Belles Etrangères, sa remarcam ca „noul val“ din literatura romana a fost elementul hotaritor. Altfel spus, literatura romana s-a trezit din amorteala si francezii vor sa contribuie la revigorare si sa detecteze semnele schimbarii. Martine Grelle, comisarul pentru Les Belles Etrangères, declara pentru Suplimentul de cultura: „Se stia din 1999 ca va exista o editie dedicata Romaniei.
Dar, pentru a o putea realiza cel putin multumitor, aveam nevoie de un anumit numar de autori tineri, interesant de descoperit, si de autori mai cunoscuti, care sa aiba deja o opera importanta. De aceea asteptam aparitia acestei noi generatii in plina ascensiune – rolul Belles Etrangères e de a facilita intilnirea publicului francez cu literaturi despre care credem ca inca nu sint indeajuns de cunoscute in Franta“.
In primul rind, Centrul National al Cartii stringe de citiva ani informatii despre tot ce apare semnificativ in literatura romana. Sint informatii luate direct din tara, reprezentantii acestei institutii facind numeroase drumuri in Romania, mai ales la tirguri de carte. S-au evitat, din cite se pare, zonele oficiale, de unde ar fi fost putine sanse sa se stringa informatii corecte. Scriitorul Dumitru Tepeneag dezvaluia intr-un interviu recent din Observator cultural ca fostul presedinte al Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricaru, nu avea nici un interes sa-si sustina confratii si nu-l interesa Les Belles Etrangères, dorea sa fie doar el publicat la o editura pariziana.
Dupa stringerea informatiilor, a urmat selectia autorilor, fiind consultati traducatori, scriitori sau jurnalisti, toti cu legaturi in cultura romana. Dupa stabilirea echipei, s-a trecut la partea cea mai spectaculoasa, dar si mai dificila: promovarea. In aceasta vara, o echipa de televiziune, condusa de Martine Grelle, i-a filmat in Romania pe cei 12 scriitori. Filmul, in varianta finala, va fi difuzat pe canalul Arte si va putea fi urmarit si in cadrul intilnirilor cu public. Exista si un site, excelent pregatit, cu informatii despre autori: ce au publicat in Romania, cu ce au fost tradusi in Franta si cu programul acestora in cele 30 de orase franceze.
Tuturor celor 12 autori li se editeaza o antologie comuna, cu texte inedite ale scriitorilor invitati (fragmente de roman, piese de teatru, nuvele si poezii). A mai existat posibilitatea sa apara, tot pe bani francezi, volume proprii ale autorilor. In fericitul caz al publicarii unor volume personale sint Gabriela Adamesteanu, Ana Blandiana, Dan Lungu, Cecilia stefanescu, Marta Petreu, Letitia Ilea. Cheltuielile de traducere au fost suportate tot de Centrul National al Cartii.
Franta a reusit sa dea un contur clar prezentei scriitorilor romani. Ei vin pe un teren destelenit, unde editorii sint avertizati de prezenta Romaniei si de sansa unor „capturi“. Les Belles Etrangères este o cale de a gasi editori francezi interesati de literatura romana. Apoi, ca si in cazul altor tari, dupa deschiderea usii, in anii urmatori ne-am putea astepta la noi traduceri din literatura romana. Va conta, fara nici o indoiala, interesul stirnit in timpul celor doua saptamini si cum scriitorii „isi vor vinde marfa“, ce impresie vor face si daca vor reusi sa se impuna. Numai ca, oricit de multe vorbe mestesugite vor rosti, eforturile lor ar fi trebuit dublate de o promovare pe masura din partea autoritatilor romane. Aici insa sintem deficitari, toata promovarea o face partea franceza, nu exista nici un plan romanesc de promovare care sa surprinda si sa cucereasca.
- Ce face partea romana
Interesul pentru o literatura straina trebuie intretinut continuu. Laurii de la Les Belles Etrangères se vor ofili repede, daca nu va exista o preocupare romaneasca asidua de a duce literatura romana in spatiul francez. Din pacate, partea romaneasca pare sa fie ori depasita de eveniment, ori prea putin interesata sa sprijine ancorarea la tarmul francez a vaselor plutitoare romanesti. In cuprinsul acestui supliment veti putea citi mai multe luari de pozitie despre cum s-ar fi putut implica anumite institutii romanesti (Institutul Cultural Roman, Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii).
In chiar ziua trimiterii la tipar a revistei Observator cultural, colegii de la Suplimentul de cultura au primit urmatoarea precizare, de la Biroul de presa al ICR: Institutul Cultural Roman sustine financiar organizarea la Paris, in perioada 14 – 25 noiembrie 2005, in cadrul programului Les Belles Etrangères, a unei expozitii de fotografie a domnului Razvan Voiculescu, expozitie dedicata vietii contemporane din Romania. Fotografiile vor fi expuse la Pôle Métiers du Livre din cadrul Universitatii Paris X–Nanterre, unde, in 16 noiembrie, va avea loc o zi de studiu intitulata Literaturile din Romania, organizata de Mediadix (organism al bibliotecilor si centrelor de documentare din Paris si Ile de France). De asemenea, ICR va trimite la Paris, cu acest prilej, mai multe albume de fotografie, iar ICR Paris va organiza un stand de carte.
Asa arata firava implicare a Romaniei. E prea putin, mult prea putin pentru un Institut care isi propune tocmai promovarea literaturii romane peste hotare. Din acest motiv, avanpremiera de la Iasi are toate sansele sa fie singurul punct luminos pentru cei 12 scriitori, in orizontul de acasa.

