Pe data de 5 martie 2009 a avut loc la Muzeul Naţional de
Artă Contemporană vernisajul expoziţiei Swiss Design in Hollywood – un concept
Maison d’Ailleurs şi o producţie Pro Helvetia&Swiss Arts Council.
Evenimentul este susţinut de Ambasada Elveţiei la Bucureşti şi de MNAC.
Expoziţia reuneşte nu mai puţin de 12 artişti elveţieni,
designeri şi creatori de imagini digitale, implicaţi cu toţii în producţiile
internaţionale de film şi de jocuri video. Gradul de rafinament, în ceea ce
priveşte efectele speciale, scenografia, costumele, trucajele, machiajul sau
crearea vizuală a personajelor şi a obiectelor din scenarii, întrece adeseori
cu mult filmele în sine. Cei care au văzut, spre exemplu, recentul film The
Curious Case of Benjamin Button au fost cu siguranţă impresionaţi de
„metamorfozele“ vizuale ale lui Brad Pitt. La capitolul scenografie/efecte,
mult mediatizatul Titanic nu poate fi contestat, tot aşa cum exploziile lui Luc
Besson nu au cum să fie ignorate de privitor (ori costumele în care a fost înveşmîntată
Milla Jovovich în The Fifth Element şi în The Story of Joan of Arc).
Revenind la expoziţia de la Bucureşti, aceasta oferă
publicului ocazia de a-i întîlni pe artiştii R. Giger, John Howe, Christian L.
Scheurer, Deak Ferrand, Natasha Devaud, Nicolas Imhof, Brigitte Wuest, Silvio
Aebischer, Simon Christen, Nadja Bonacina, Simon Otto şi Alex Ongaro. Sînt nume
care nu fac obiectul unor largi discuţii în rîndul cinefililor, în condiţiile
în care rezultatele muncii semnate de respectivii creatori sînt deja intrate în
conştiinţa colectivă. Printre filmele la care au lucrat creatorii de imagine
prezenţi la expoziţie, amintim Lord of the Rings, King Kong, Ratatouille, The
Fifth Element, Pirates of the Caribbean II, Alien, Final Fantasy, Command and
Conquer sau Over the Hedge. Am preferat să păstrăm, pentru atmosferă, titlurile
originale ale filmelor citate (aşa cum vor fi întîlnite de vizitatori în
expoziţie).
Estetica filmului a fost decisiv influenţată de designeri şi
de ilustratori în ultimele decenii. De la Ed Wood (rămas în istorie ca cel mai
slab regizor al tuturor timpurilor de la Hollywood), în care machetele şi
măştile ucideau orice urmă de idee, pînă la Harry Potter s-a produs o inversare
a situaţiei. Desigur, atunci tehnologia era, aşa cum este şi acum, o sabie cu
două tăişuri în mîna regizorului. Contribuţiile creative ale designerului pot
fi decisive într-un film.
În ceea ce priveşte jocurile (video), deşi recomandăm fără
echivoc lectura „clasicelor“ cărţi, admitem faptul că, într-o eră a digitalului,
conceptul de game culture nu poate fi ignorat. Aşa cum benzile desenate, apoi
filmul şi televiziunea au creat tipuri de imaginar, mediile digitale
interactive joacă astăzi un rol principal; aşadar, măiestria şi rafinamentul
realizărilor din domeniul virtual sînt salutare. În acest sens, expoziţia îşi
propune să prezinte o serie de artişti omişi de obicei din discuţiile pe teme
de artă, deşi pregătirea academică a acestora este solidă.
Expoziţia, care poate fi vizitată pînă pe data de 18
aprilie, nu este o simplă bază de date – printuri ori selecţii video –, ci
oferă informaţii privind tehnicile utilizate din perspectivă istorică, punctînd
legăturile subtile ale acestora cu artele. Modul de expunere ţine mai degrabă
de video-performance. Sînt practic două secţiuni: una de pictură, ilustraţii,
film, animaţie, jocuri video şi alta cu efecte speciale şi tehnici. Pot fi
urmărite în rotaţie continuă o serie de filme, printre care amintim captivantul
interviu cu H.R. Giger, creatorul imaginilor din Alien, documentarul There and
Back Again despre John Howe, care a fost implicat în producţia filmelor Lord of
the Rings, documentarul despre tehnicile lui Christian Lorenz Scheurer, precum
şi filmul de prezentare despre Deak Ferrand. Publicul din România se poate întîlni
şi cu Natasha Devaud, care a făcut parte, în 1977, din echipa tehnică a
filmului Star Wars.
După cum am aflat din comunicatul de presă, una dintre
intenţiile expoziţiei este aceea de a accentua influenţa personală a unor
designeri şi ilustratori elveţieni – independenţi sau afiliaţi unor mari
studiouri de efecte speciale – asupra esteticii filmului, fără a fi neglijate
contribuţiile lor creative. Un astfel de eveniment nu trebuie ratat de cei
interesaţi de domeniile filmului, design-ului sau artei digitale. Interferenţa
mediilor artistice – regăsibilă şi în ideea expunerii – reprezintă un
inepuizabil cîmp de investigaţii subiective. General valabilă este doar
calitatea.