Critica şi critica criticii de peste Ocean

Categoria: Arte | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Noul film al lui Christopher Nolan a primit recenzii în general favorabile de la criticii americani. Iată cîteva dintre elogii: „Inception este filmul verii, filmul anului şi filmul viselor noastre“ (Pete Hammond, Boxoffice Magazine), „Inception ar putea fi o capodoperă deghizată într-un blockbuster estival“ (Lou Lumenick, New York Post), „Este un divertisment popular care te loveşte atît de intens şi de formidabil, încît te vei întreba dacă eşti în siguranţă atunci cînd îţi închizi ochii noaptea“ (Kenneth Turan, Los Angeles Times). Renumitul critic Roger Ebert îl consideră „un film imun la spoiler-uri: dacă ai şti cum s-a terminat, asta nu ţi-ar spune nimic atît timp cît nu ai şti cum a ajuns acolo“ şi „un număr de jonglerie care îţi taie respiraţia“. Pentru cronicarul de la Chicago Sun-Times, altminteri rar impresionat, „Inception realizează un lucru dificil. Este pe de-a-ntregul original, croit din stofe noi, şi, totuşi, structurat după regulile filmelor de acţiune, încît te lasă cu impresia că spune mai multe decît (destul de posibil) spune“. Roger Ebert îşi încheie recenzia astfel: „Christopher Nolan l-a reinventat pe Batman. De data asta, el nu reinventează nimic. Totuşi, puţini regizori vor încerca să recicleze Inception. Cred că, atunci cînd Nolan a părăsit labirintul, a aruncat harta“.

Un alt critic cunoscut, A.O. Scott, este mai rezervat, deşi admite că filmul este „izbitor din punct de vedere vizual, o poznă cu nunţe de film noir“ şi „la fel de încărcat cu aluzii şi citate ca o lucrare semestrială a unui student de la Filmologie“. În comparaţie cu obiecte de cult pentru cinefili, precum Vînătorul de recompense de Ridley Scott sau 2001 de Stanley Kubrick, Inception nu va avea nici pe departe un impact la fel de durabil, consideră cronicarul de la The New York Times, deoarece „vinde puzzle-uri meşteşugite, mai degrabă decît mistere profunde, şi trimite în direcţia unor probleme filozofice majore, în care dl Nolan este, în cele din urmă, prea diplomat, prea timid sau poate prea ocupat ca să se angajeze“. Urmărind controversele aprinse stîrnite de film şi de receptarea sa, A.O. Scott a simţit nevoia să revină cu un articol. Aici, el observă cu uimire că, la puţin timp de la premieră, dezbaterea virtuală a depăşit critica şi, apoi, critica criticii, pentru a se opri la principalele întrebări privind subiectul filmului: „Poate că memoria mea este neclară sau poate că visez, dar cred că, înainte, «capodoperă» era ultimul cuvînt, finalul discuţiei, nu punctul ei de pornire“.