Critical Inquiry si-a cistigat de mult un renume printre specialistii in literatura si teoria literaturii, consolidat cu fiecare noua aparitie. Cu colaboratori de prima marime din spatiul cultural anglo-saxon, deschisa unor orientari teoretice diverse si interesata de dinamica ideilor din intreaga lume, revista editata de Universitatea din Chicago ofera lectorului sansa de a descoperi in paginile ei incitante dezbateri, dar si studii de anvergura pe marginea unor subiecte „fierbinti“ ale actualitatii culturale. Numarul aparut in primavara acestui an propune o serie de articole consacrate, in cea mai mare parte, dialogului artelor. Pornind de la observatiile lui Roland Barthes din Camera lucida, Peter Schwenger abordeaza, in Corpsing the Image, o tema incitanta precum cea a raporturilor dintre fotografie si moarte, in vreme ce Robert S. Nelson analizeaza statutul artei si al demersului istoricului de arta in epoca reproducerii mecanice si a cyberspatiului, intr-un articol al carui titlu il indica pe Walter Benjamin ca punct de reper – The Slide Lecture, or The Work of Art History in the Age of Mechanical Reproduction. In The Winking Owl: Visual Effect and Its Art Historical Thick Description, Eugene Y. Wang, specialist in arta chineza, profesor de istoria artei la Harvard University pune in discutie problema impactului politic pe care il are arta in societatile totalitare, comentind pe larg complicitatea care ia nastere intre receptor si opera de arta.
Robert Morris, „un artist care scrie din cind in cind“ mediteaza, in Size Matters, pe tema mutatiilor profunde din arta ultimei jumatati de secol, iar Caroline A. Jones polemizeaza cu cei ce vad in teoriile expuse de Thomas Kuhn in Structura revolutiilor stiintifice un punct de pornire pentru postmodernism, sugerind, in replica, relatia privilegiata dintre modernism si aceste teorii (in The Modernist Paradigm: The Artworld and Thomas Kuhn). Teoretician interesat de relatiile dintre fotografie si literatura in cultura americana, James Goodwin propune, in Eisenstein, Ecstasy, Joyce, and Hebraism o incursiune in universul complex al filmografiei eisensteiniene. In The Illusion of a Future: Orientalism as Travelling Theory, Timothy Brennan se intreaba in ce masura aparitia, acum douazeci de ani, a cartii lui Edward Said, Orientalism, a marcat inceputul unui nou domeniu teoretic, cel al studiilor culturale. Vladimir Jankelevitch incheie, pour la bonne bouche, acest consistent grupaj cu un percutant comentariu pe marginea celor doua piese muzicale semnate de Debussy si Faure, Pelleas and Penelope, aparut in 1945 in franceza, reluat in traducerea lui Arnold I. Davidson si Nancy R. Knezevic.
O sectiune consacrata polemicilor prilejuite de articole aparute in numerele precedente ale revistei confirma interesul pe care studiile publicate aici il suscita in mod constant. De mare interes sint si paginile care consemneaza ultimele aparitii editoriale in domeniul teoriei si criticii literare.

