OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Critical Inquiry, Vara 2000
vol. 26, nr. 4


Si numarul „de vara“ al cunoscutei reviste Critical Inquiry este deosebit de consistent, atit prin tematica abordata, cit si prin diversitatea punctelor de vedere enuntate de autori prestigiosi precum Leo Bersani, Slavoj Zizek, Robert Kaufman, Dan Rabinowitz, Jonathan Auerbach, Michel Ragussis, Oren Yiftachel sau Susan Buck-Morss. Un interesant studiu despre Sociality and Sexuality propune Leo Bersani care, pornind de la o serie de afirmatii ale lui Foucault despre „modul de viata homosexual“, investigheaza problematica foarte complexa a nasterii si functionarii relatiilor interumane. Critic fata de perspectiva psihanalitica, ai carei reprezentanti – Freud, Laplanche si Lacan – pornesc de la premisa ca dorinta isi are punctul de plecare intr-o insuficienta (lack), Bersani reciteste Banchetul lui Platon care-i ofera suficiente argumente pentru a sustine teoria unui „narcisism impersonal“ care sta la baza oricarei relatii erotice. Cu alte cuvinte, „iubim cópii ale eurilor noastre“, „ne raportam la diferenta in masura in care recunoastem si tinjim dupa asemanare“.

Raportul dintre identitate si alteritate este si tema studiului semnat de Michael Ragussis, Jews and the Other „Outlandish Englishmen“: Ethnic Performance and the Invention of British Identity under the Georges. Ragussis ajunge la concluzia ca pentru studiul reprezentarilor despre minoritatile etnice in general si despre evrei in special, in Anglia perioadei georgiene, este necesara investigarea utilizarilor ideologice contradictorii ale acestor reprezentari, ori de cite ori se pune problema relatiei dintre anglitate si alteritate in cultura britanica. Oren Yiftachel, in „Ethnocracy“ and Its Discontents: Minorities, Protests, and the Israeli Polity, si Dan Rabinowitz, in Postnational Palestine/Israel? Globalization, Diaspora, Transnationalism, and the Israeli-Palestinian Conflict, abordeaza, la rindul lor, un subiect extrem de fierbinte – sursele conflictului israeliano-palestinian. In vreme ce Yiftachel formuleaza o critica severa la adresa regimurilor etnocratice din Israel/Palestina, pledind pentru o autentica democratizare guvernamentala, Dan Rabinowitz analizeaza in prima instanta defectele majore ale tratativelor care au dus la semnarea acordului de reconciliere israeliano-palestinian de la Oslo, din 1993, pentru ca, in ultima parte a studiului sau sa ofere o serie de solutii alternative, care au ca punct de plecare o perspectiva teoretica fundamentata pe principiile teoriei globaliste si pe discursul antropologic al transnationalismului.

Optiunea lui Rabinowitz pentru problematizarea conexiunii dintre teritoriu, etnie si stat pune in evidenta implicatiile culturale ale transnationalismului si globalizarii, inclusiv redefinirea raportului dintre spatiu si identitate. Robert Kaufman si Susan Buck-Morss readuc in discutie doi dintre clasicii filozofiei germane: Kant si Hegel. In Red Kant, or The Persistance of the Third Critique in Adorno and Jameson, Robert Kaufman il reciteste pe Kant prin prisma teoriei estetice a lui Theodor Adorno. Fundamentul kantian al esteticii adorniene, de regasit si in scrierile lui Frederic Jameson, il determina pe Robert Kaufman sa afirme ca „Teoria estetica rescrie istoria teoriei estetice (si a teoriei marxiste in egala masura), in evolutia ei vertiginoasa de la Hegel la Kant“; cit despre o mostenire adorniana prezenta astazi, aceasta consta, in opinia autorului, in ideea ca „vocatia literaturii, artei si esteticii filozofice este provocarea gindirii critice“. Susan Buck-Morss „rupe tacerea“ in legatura cu un subiect inedit – influenta pe care au avut-o, asupra filozofiei hegeliene, revolutiile de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea –, lansind o ipoteza interesanta in articolul ei, Hegel and Haiti: viziunea dialectica a relatiei stapini-sclavi i-a fost inspirata lui Hegel de presa din vremea lui (ziarul Minerva in special), care consemna cu promptitudine nu doar evenimentele politice europene, ci si miscarile de eliberare din coloniile statelor europene, cum ar fi, de pilda, revolutia haitiana de la inceputul secolului al XIX-lea, care a tinut mult timp prima pagina a ziarelor.

Studiul lui Slavoj Zizek, Melancholy and the Act, este o critica nuantata la adresa teoriilor psihanalitice. Zizek pune sub semnul intrebarii modul in care functioneaza in viata noastra cotidiana imaginea Celuilalt, definit ca „substanta simbolica a existentei umane, ca set de reguli nescrise care regleaza in mod eficient actiunile si discursurile noastre“. Filozoful sloven comenteaza, in stilul sau provocator specific, antagonismul nationalist si etnic – pe care il abordase intr-un volum din 1993, Tarrying with the Negative –, precum si paradoxul perspectivei anamorfotice care, distorsionind realitatea materiala a unui obiect prin recursul la un punct de vedere invariabil partinitor, submineaza distinctia dintre realitatea obiectiva si perceptia subiectiva distorsionata a acesteia. Ultimul, dar nu cel din urma, articolul semnat de Jonathan Auerbach, Chasing Film Narrative: Repetition, Recursion, and the Body in Early Cinema, se opreste asupra inceputurilor cinematografiei. O analiza amanuntita a secventelor care alcatuiesc primele filme duce la concluzia ca reprezentarile corporalitatii sint esentiale pentru continuitatea narativa, corpurile in miscare surprinse pe pelicula transformindu-se treptat in corpul abstract al filmului, efect descris de Gilles Deleuze ca „miscare-imagine cinematografica“, a carei esenta consta in „extragerea“ mobilitatii din corpurile aflate in miscare. Ca de obicei, Critical Inquiry contine citeva pagini de maxim interes cu ultimele titluri de critica si teorie literara aparute in 1999 si 2000 in America.