Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Iunie   |   Numarul 15   |   Criza financiara: de ce nu s-ar fi putut produce intr-o tara dezvoltata?

Criza financiara: de ce nu s-ar fi putut produce intr-o tara dezvoltata?

Autor: Nestor RATES | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Medicina moderna pune accentul pe profilaxie mai curind decit pe tratament, pornind de la truismul ca-i bine sa poti vindeca o boala, dar si mai bine este s-o previi. Romania tocmai a trecut printr-o criza dintre cele mai severe, evitabila in toate tarile dezvoltate si in multe dintre cele mai putin dezvoltate, pentru ca a neglijat citeva reguli elementare ale profilaxiei. E ca si cind ar fi izbucnit o epidemie de paralizie infantila, cind aceasta boala a fost eradicata in intreaga lume civilizata.

In prezent, toate organismele statului, de la Presedintie, Parlament si Guvern la Parchet si Politie, actioneaza viguros pentru a descoperi cauzele si pe cei vinovati de ultima criza financiar-bancara. Este greu deocamdata a se evalua eficacitatea remediilor administrate si succesul anchetelor declansate. Oricum, acesta este un caz in care insanatosirea nu poate fi completa, caci un singur lucru pare clar in stadiul actual: Fondul National de Investitii nu mai poate fi resuscitat, iar marea masa a investitorilor nu-si va putea recupera decit, in ipoteza cea mai fericita, o mica parte din sumele investite. Speranta care exista si ar fi tragic sa nu se implineasca este ca autoritatile si cetatenii vor invata ceva din ultima criza. Si de invatat sint multe.

De ce nu s-ar fi putut intimpla asta in tarile dezvoltate? Mai ales pentru ca acolo sint legi, regulamente si institutii de autoritate care guverneaza, reglementeaza, supravegheaza si ordoneaza in detaliu activitatile bancare si de investitii. Intra in atributiile oricarui stat a stabili regulile jocului si a veghea ca ele sa se respecte intocmai. Statul o face si in interesul stabilitatii financiare si al legalitatii, dar si pentru a-i feri pe cetateni de conspiratii, escrocherii, deturnari, aranjamente necinstite. Escroci sint peste tot, dar in tarile in care piata este bine si riguros reglementata, ei actioneaza cu mai multa dificultate si chiar atunci cind reusesc, exista pirghiile necesare care previn dezastrul. Preocuparea primara, in tarile la care ne referim, este profilaxia si capacitatea de a limita consecintele.

Desigur, si repercusiunile legale pentru cei prinsi ca manipuleaza piata, ca ii insala sau defraudeaza pe investitori, ca fac promisiuni mincinoase sau impun tarife nerezonabile sint aspre. La respectarea intocmai a legilor si a regulamentelor (a celor generale, ca si a celor specifice unui gen de activitate sau unui fond anume de investitii) vegheaza foruri de specialitate ale statului, ceva in genul Comisiei Nationale a Valorilor Imobiliare din Romania, dar cu o autoritate puternica si precis conturata si cu un personal dincolo de orice suspiciune. Avertismentele si penalizarile sint prompte si severe atit fata de firme, cit si fata de indivizi, fie ca e in cauza o reclama inadecvata sau mincinoasa, fie tranzactii necinstite ori ilegale, ca sa nu mai vorbesc de escrocherii de anvergura. Investitorii, pe de alta parte, pot afla practic zilnic cum le merg investitiile, adesea din ziare sau de la televiziune, li se trimit rapoarte cu regularitate, de obicei trimestriale, privitoare la evolutia afacerilor fondului respectiv si a actiunilor pe care le poseda. Investitorul este in masura sa decida in orice moment daca isi vinde actiunile ori le plaseaza intr-un alt fond. Depinzind de momentul in care ia astfel de decizii, el poate fi in cistig sau in pierdere fata de investitia initiala, dar decizia o ia in cunostinta de cauza.

Spuneam de la inceput ca si publicul larg are de invatat enorm din acasta criza ce s-a abatut asupra Romaniei. Ea nu s-ar fi intimplat in multe din celelalte tari si pentru ca publicul are acolo un minimum de cunostinte despre modul in care functioneaza piata, nu numai in ceea ce priveste beneficiile pe care le poate obtine, ci si riscurile. Din miile de fonduri care exista in alte tari, unele au un risc neglijabil, dar produc un cistig mic, iar altele au diverse grade de risc, cistigul fiind adesea pe masura riscului. Indiferent cit de riguros ar fi organizata si reglementata piata si oricit de cinstiti ar fi managerii fondurilor, intr-o investitie de mare risc iti poti pierde usor banii. Nu pentru ca ti-i fura careva, ci, la fel ca la jocul de carti, pentru ca ai mizat pe o carte slaba sau ai incercat o cacealma. Ai fi putut sa cistigi totul, dar ai pierdut totul. Oamenii prudenti si cu bani putini nu si-i joaca la ruleta.

In tarile apusene este destul de improbabil ca telefoanele anonime sa-i poata determina pe multi sa fuga la banca sa-si scoata banii. Mai ales de la una ale carei conturi sint asigurate la Banca Nationala sau la un alt organism. Cu siguranta naivitatea si ignoranta i-au impins pe multi sa-si scoata banii de la BCR, pierzind dobinzi la termen si cumparind dolari la cursuri exorbitante. Dar mai sint si neincrederea, nu neaparat neintemeiata, in banci sau in institutiile statului, incertitudinea asupra aplicarii legilor, presupunerea romanului ca nu i se spune niciodata adevarul, fapte care au contribuit la ce s-a intimplat. Ignoranta nu ar fi fost atit de nociva, iar presupusele persoane sau cercuri banuite a fi incercat sa destabilizeze economia romaneasca ar fi avut un cimp mult mai mic de actiune, daca statul si cei care-l conduc si-ar fi facut datoria.

Praga

 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
Fără epic (II)
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Fără epic (II)
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai recente comentarii
Codruta CRETULESCU ?
iată câteva lucruri care nu-mi plac
Raspunsuri
Felicitări
Marius Oprea
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire