OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Europa statelor-natiune sau Europa federala – discutie cu atit mai actuala cu cit nu demult s-a implinit un an de la declansarea uneia dintre cele mai dramatice confruntari etnice din Europa ultimelor decenii. Acesta a fost punctul de plecare al conferintei sustinute pe 16 mai la Institutul Francez de Anne-Marie Thiesse, cercetatoare la CNRS (Centrul National al Cercetarii Stiintifice). Autoare a numeroase lucrari pe tema regionalismelor, a crearii identitatilor nationale, a nationalismelor si a minoritatilor, Anne-Marie Thiesse a publicat in urma cu un an, la editura Seuil, volumul La création des identités nationales. Europe XVIIIe–XXe siècle, tradus acum in romaneste. I-am solicitat autoarei un scurt comentariu legat de problematica nationala in Europa anului 2000.


Care sint perspectivele statelor-natiune in Europa, in acest moment?

O problema care se pune cu acuitate de aproape zece ani este cea a extinderii Uniunii Europene, care nu fusese luata in calcul in perioada precedenta, pentru ca impartirea Europei limita posibilitatile de largire. Extinderea Uniunii (constituita pe baze ideologice si economice) implica si problema identitatii europene, definita din punct de vedere politic. Nu exista inca un acord al responsabililor europeni si al partidelor politice asupra metodelor prin care se va realiza identitatea politica. Ambiguitatea subzista deja de citiva ani buni. Nu se stie inca daca Europa viitorului va fi una construita pe modelul federal sau pe cel al statelor-natiune.

Europa se confrunta acum si cu alt tip de problema, pe linga dilema de care ati pomenit. Anume recrudescenta nationalismelor sub forme uneori singeroase. Din punctul dumneavoastra de vedere, care este tendinta cea mai pregnanta?

Europa se confrunta intr-adevar cu un reviriment al nationalismelor, si ma refer chiar la Europa Occidentala. Scotienii, catalanii, corsicanii au dezvoltat un nou tip de nationalism regional, care face ca acest fenomen sa nu fie specific numai Europei de sud-est, chiar daca formele pe care le ia sint diferite. Asistam in mod cert la o criza a statelor-natiune, contestate atit la nivelul populatiilor, cit si la cel al politicienilor.

Volumul dumneavoastra se refera si la Romania. Cum ati perceput, din documentele avute la dispozitie, modelul national-comunist produs inainte de 1989?

Cred ca din punctul de vedere al intelectualilor din Occident a avut loc o subestimare a utilizarii referintelor nationale de catre regimurile comuniste. Incepind cu 1989, cind am putut sa analizam in detaliu ce se petrecuse, am fost extrem de surprinsi de realitatea Europei comuniste. Termenul de national-comunism a fost creat de istoricii si analistii Europei de Est pentru a caracteriza fenomenul de valorizare extrema a referintei nationale, facuta de anumite regimuri comuniste. Aceasta valorizare s-a produs in special prin crearea unor mituri la nivelul discursului oficial sau prin exacerbarea recursului la fondul cultural traditional, in special la folclor.