De cîteva săptămîni, sîntem bombardaţi cu ştiri despre criza financiară şi despre efectele ei dezastruoase prin mai toate ţările planetei. Nici România nu a scăpat, chiar dacă putem vorbi mai degrabă de stropi de apă aruncaţi de acest tsunami mondial: bursa noastră firavă e la pămînt, piaţa creditelor este blocată, iar cursul valutar o mai ia razna pînă este frînat de intervenţiile acestui deus ex machina, Mugur Isărescu.
Bloggerii români au citit criza în felul lor, de multe ori cu ironie la adresa presei senzaţionaliste care a transformat un subiect grav într-unul panicard şi bun de tratat escatologioc prin tabloide.
*
Vali Petcu, Zoso, scrie despre ce ar dori să-i aducă lui criza, eventual în preajma Crăciunului, pentru a suplini cadourile clasice:
„– Să mai renunţe ăştia la făcut telefoane. Deja sînt exasperat de marketingul agresiv făcut de toţi ca să îşi promoveze terminalele scumpe şi proaste.
– Sper să dea faliment jumătate din mărcile de maşini, care iar urlă şi se crizează cu reclamă zi lumină.
– Idem pentru bănci. [...]
– Şi din televiziuni. Euforia, Romantica, Antena2, TVR3, TVR2, Kanal D, Naţional, B1, TVRM, OTV, N24 [...]“.
www.zoso.ro
*
Sergiu Biriş scrie despre reacţia panicardă a presei şi dă ca exemplu stindardul publicaţiilor economice serioase de la noi, Ziarul financiar:
„Criza financiară a devenit în ultima vreme subiectul zilei. [...] Headline-urile ziarelor o iau la rîndul lor pe arătură cînd poate ele ar trebui să fie cele mai cumpătate. Majoritatea stîrnesc la rîndul lor panică, fapt care poate induce şi mai mult sentimentul de nesiguranţă, oamenii îşi transformă tot ce au în bani lichizi, bursa scade, băncile dau faliment, deja ştiţi procesul. De exemplu, ZF a avut azi un titlu care zicea cam aşa: «Cele mai importante bănci britanice, parţial naţionalizate. 500 de miliarde lire sterline sînt aruncate pe piaţă pentru a evita colapsul». 500 de miliarde de lire. Adică mai mult decît bailout-ul SUA de 700 miliarde de dolari. Era vorba însă de 10 ori mai puţin şi anume de 50 miliarde lire sterline [...]“.
www.sergiubiris.ro
*
Fulgerică are o frică faţă de cursul valutar oscilant. Şi frica sa este, de fapt, cel mai des întîlnită la noi pentru că, prin căderea cursului, vin rate tot mai mari, asezonate cu dobînzile mărite brusc de drăguţele noastre bănci:
„Criza financiară există în România? Da sau nu? Mă cam ia cu frig cînd văd în fiecare dimineaţă acel 3,9780 = 1 Euro scris pe geamul băncii din clădirea unde muncesc. Mă ia cu frig pentru că îmi este frică să mă gîndesc că poate mîine o să văd 4,221 sau chiar 4,5334“.
http://fulgerica.com
*
Vlad Petreanu a fost martorul unui incident banal: un incendiu izbucnit la o bancă. Aşa credem noi, naivii, însă ascultaţi ce grăieşte vox populi despre acest eveniment:
„Ieri seară, cînd să se-aşeze mai bine ştampălul cu palincă de doctor de la Chinezu, a pogorît în cartier urgia, cu girofaruri, sirene, motoare ambalate, răcnete şi panică. Ieşea fum de la RIB. A fugit lumea din case pe stradă ca la cutremur, vă zic. Într-un fel, a fost mişto – am putut vedea cu ce stă îmbrăcată în casă, duminică seara, blonda de la Scara A. Mi-am mai schimbat părerea. După ce s-au mai liniştit, vecinii s-au aşezat la taclale. Unul, spirit pătrunzător şi lider informal, a produs concluzia: Bă, e groasă cu criza dacă-şi dau ăştia foc la dosare“.
www.petreanu.ro
*
Cabral crede că această criză nu ar trebui, în mod normal, să ne afecteze foarte tare, însă ar putea fi indusă de panica şi zvonistica atît de populare la noi:
„[...] Poate nu v-aţi gîndit pînă acum la tema asta sau poate nu aţi citit statisticile, dar ştiţi oare în ce măsură criza lor afectează sistemul bancar românesc?
Aici apar consecinţele slabei educări a maselor în domeniul financiar-bancar. Efectul de turmă resimţit din cauza cunoaşterii insuficiente a adevăratei probleme poate conduce România la o nedorită criză financiară, cu toate că intenţia iniţială a oamenilor este opusă.
Şi acum mă explic: 91% din investitorii străini pe piaţa financiar-bancară din România provin din UE şi numai sub 2% provin din SUA, deci impactul crizei americane asupra economiei româneşti nu ar fi unul mare, asta dacă nu s-ar ajunge la comportamente aberante din partea populaţiei privind economiile şi investiţiile.
Dar din păcate, nea Mitel va retrage banii săi, puţini sau mulţi, din instituţia bancară la care îi avea plasaţi, deoarece a auzit el de la badea Costel că se întîmplă ceva rău. Ba mai mult, îl va sfătui şi pe vecinul Georgel să facă acelaşi lucru… Şi de aici o nedorită criză de lichiditate resimţită de bănci din motive total nefondate, cu efecte imediate în economia românească, şi aşa aflată de prea mulţi ani în perioada de tranziţie [...].“
www.cabral.ro
www.ovidiudraghia.com

