Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 63/2010. Toată lumea a
auzit de ea, e faimoasa OUG menită să restructureze administraţia publică
locală. Ceea nu toată lumea ştie e că această iniţiativă guvernamentală riscă
să transforme teatre, opere şi filarmonici cu profil unic din instituţii de
repertoriu în instituţii de proiecte (fără personal artistic angajat, cu
spectacole şi concerte din cînd în cînd, cînd nu e criză şi sînt bani) sau să
le desfiinţeze de tot.
Zice aşa Ordonanţa: se taie/se ajunge la X angajaţi ai
autorităţilor locale, cu excepţia învăţămîntului, a sănătăţii, a asigurărilor
şi asistenţei sociale (bibliotecile nu intră la categoria învăţămînt, ele intră
la educaţie, asta nu ne trebuie). La instituţiile de spectacole, se taie cu
derogare de la articolul 5, aliniatul 8 din Ordonanţa de Guvern 21/2007
(cunoscută sub numele de „Legea teatrelor“). Sibilinicul articol în cauză zice
că statutul „de repertoriu“ sau „de proiect“ al unei instituţii de spectacol se
stabileşte prin votul majorităţii calificate a Consiliului Local sau Judeţean
(adică din numărul total de consilieri); derogarea înseamnă că e nevoie doar de
votul majorităţii celor prezenţi la şedinţa în cauză.
Care-i problema, nu-i aşa? Ei bine, există oraşe mari – cu
precădere Timişoara şi Braşov – unde autorităţile locale au în subordine mai
multe instituţii de spectacole: Teatrul German de Stat, Teatrul „Csiki
Gergely“, Filarmonica Banatul şi Casa de Cultură (la Timişoara), Teatrul „Sică
Alexandrescu“, Teatrul pentru Copii Arlechino, Filarmonica şi Opera din Braşov
(în subordinea Consiliului Local al municipiului). În cazul municipiilor cu o
populaţie între 200.001 şi 400.000 de locuitori, numărul angajaţilor trebuie să
se încadreze între un minim de 700 şi un maxim de 800. Teatrul German de Stat
din Timişoara are ocupate 79,5 norme dintr-o organigramă de 108, majoritatea
fiind posturi unice (fiecare face, adică, o treabă pe care n-o poate prelua
altcineva). Tăierea a 25% din norme face imposibilă funcţionarea unei
instituţii de spectacol, atîta vreme cît nu există analize privind
posibilitatea externalizării unor servicii (sau, de pildă, unificarea
atelierelor de producţie pentru toate instituţiile de spectacol, inclusiv
teatrele naţionale din respectivele oraşe, neafectate de ordonanţă) – ceea ce
micşorează costurile de salarii, dar nu cheltuielile în general.
La Braşov s-a negociat comasarea administrativă a Teatrului
de Copii cu Teatrul „Sică Alexandrescu“, dar decizia s-a amînat, pentru că, la
fel ca şi la Timişoara, s-au cerut lămuriri de la Guvern. De ce? Fiindcă OUG 63
zice că ea se aplică instituţiilor înfiinţate de autorităţile locale, iar aici
vorbim despre teatre, filarmonici şi opere care există dinainte de 1989, deci
au fost înfiinţate de Consiliul de Miniştri al răposatei RSR ori prin
decrete-lege tot guvernamentale. Prin urmare, se caută un răspuns la
întrebarea: „Oare ce-o fi vrut să spună legiuitorul prin termenul de
înfiinţat?“.
Precizarea acelui anume articol din „legea teatrelor“ de la
care se face derogare prin Ordonanţa de Urgenţă sugerează, juridic, libertatea
consiliilor locale şi judeţene de a desfiinţa teatre de repertoriu,
transformîndu-le în instituţii de proiecte. Oricum ai da-o, aplicarea otova a
OUG 63 naşte modificări spectaculoase în sistemul teatrelor publice
(legiuitorul a uitat că, spre deosebire de Evidenţa Populaţiei, teatrele
acţionează în stiluri şi subsisteme de finanţare diferite de la oraş la oraş),
însă în moduri aleatorii: teatrele naţionale îşi pot continua nestingherite
tipul de funcţionare, acolo unde există o singură instituţie de spectacol (ca
la Piatra Neamţ) lucrurile nu se schimbă fundamental, iar locuitorii marilor
municipii sînt pedepsiţi cultural pentru că, mama lor de consumatori de fonduri
de la buget, au şi teatru, şi filarmonică. Un teatru de calitate dovedită, cel
de la Braşov, va fi îngropat pentru vina de a exista într-un oraş care
„hrăneşte“ şi o operă, în timp ce la Bîrlad viaţa va continua nestingherită.
Marţi, 12 iulie, reprezentanţii teatrelor dependente de
Consiliul Local al Municipiului Bucureşti s-au întîlnit cu primarul Sorin
Oprescu. Bucureştenii vor fi penalizaţi fiindcă ard la teatru gazul bugetului
consolidat, prin reducerea cu 30% a personalului fiecărui teatru. Nu există
nici un studiu de impact care să arate cu cîţi oameni poate funcţiona o astfel
de instituţie. În Nota de Fundamentare a OUG 63 nu există nici un fel de
menţiune despre existenţa vreunor studii de caz asupra efectelor şi schimbărilor
produse de lege, se vorbeşte doar despre faptul că se cheltuie prea mulţi bani.
Se spune, în schimb: „Cele mai mari efective de personal se regăsesc în [...] cultură (inclusiv întreţinere spaţii verzi)“.
inconstienta guvernului Boc Base'ovidiu - Sambata, 17 Iulie 2010, 16:50
Sunt profund dezamagit de ce aflu, de aceasta ordonata data de guvern, dupa ce ca s-au redus salariile cu 25%, sau taiat orice fel de spor, acuma, acest guvern si presedintele tarii atenteaza direst la cultura, educatia si sanatatea populatiei. Se mira presedintele de c eo profesoara vorbeste ca o tata, dar uita ca de 20 de ani invatamantul, cultura si educatia au fost pe ultimul plan...in orice guvernare, dar acuma e catastrofa, dintr,un domeniu in care oricum se dadea putin de tot, acuma se doreste a se lua totul sau cat mai mult , iar populatia sa fie lipsita de un amarat de spectacol de teatru subventionat, opera, vizitarea unui muzeu, etc. Rusine stimati guvernanti si sper c aistoria sa va judece, Ati facut natiuna romana de rusine, prin incompetenta, aroganta si lipsa bunului simt elementar.
OUG 63/2010ALEXANDRA - Luni, 19 Iulie 2010, 11:32
Să înţeleg că evidenţa populaţiei nu are importanţă, poate actorii pot trăi făra acte de identitate.Nu uitaţi că fiacere muncă are importanţa ei.........
Scurt mesaj catre autoritatiSilvian - Luni, 19 Iulie 2010, 17:31
Din partea unui artist inca angrenat in sistemul centralizat teatral, atata va zic pe limba voastra ca sa o intelegeti mai bine Sa va ia dracu de tampiti, inculti si neaveniti! Sictir!
judiciarius@yahoo.comRobert-Ionut Chiriac - Luni, 19 Iulie 2010, 21:18
PROBLEME MAJORE CU PRIVIRE LA APLICAREA O.G.63/2010 CU PRIVIRE LA SERVICIILE COMUNITARE DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR!!!
• Potrivit art.25 din Ordonanţa Guvernului nr.84/2001:
„Art. 25. - (1) În unităţile administrativ-teritoriale în care nu funcţionează formaţiuni de evidenţă informatizată a persoanei serviciile publice comunitare locale se înfiinţează şi se organizează eşalonat, o dată cu dotarea şi asigurarea resurselor necesare, potrivit legii.
(2) Până la constituirea în toate localităţile a serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, activitatea de evidenţă a persoanelor, pentru unităţile administrativ-teritoriale în care nu funcţionează astfel de servicii publice comunitare, va fi asigurată de serviciile publice comunitare la care sunt arondate în prezent aceste localităţi.
(3) Modificarea arondării actuale, în funcţie de înfiinţarea şi organizarea serviciilor publice comunitare potrivit prevederilor alin. (1), se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean, la propunerea serviciului public comunitar judeţean, cu avizul D.E.P.A.B.D.”
• Potrivit NOMENCLATORULUI LOCALITĂŢILOR – ROMÂNIA - M.A.I. - C.N.A.B.D.E.P. – versiunea iulie 2009, transmisă în teritoriu cu radiograma INEP nr.503924/16.07.2009, SPCLEP-urilor din ţară le-au fost arondate unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale deservite, acolo unde nu sunt înfiinţate SPCLEP-uri proprii.
• Potrivit pct.1 din Anexa la O.U.G. nr.63/2010, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor SUNT EXCEPTATE de la stabilirea prin raportarea la media numărului locuitorilor din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială.
• Astfel, la calculul numărului de posturi aferent serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor trebuie să fie luat în considerare numărul total al populaţiei efectiv deservite, atât din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială din raza acestuia, cât şi din unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale arondate, conform legii.
• Punctual, într-o primă variantă de calcul, s-a solicitat de la DIRECŢIILE JUDEŢEENE DE STATISTICĂ comunicarea numărului total al populaţiei stabile, la care să fie raportate conform Pct.2 din anexa la O.U.G. nr.63/2010 numărul de posturi aferente servicilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor: .
• Sesizăm faptul că la calculul numărului populaţiei stabile DIRECŢIILE JUDEŢENE DE STATISTICĂ nu ia în considerare următoarele categorii de persoane:
1. persoanele plecate de la domiciliu (la lucru, la studii, etc.) în alte localităţi din ţară pentru o perioadă mai mare de 6 luni;
2. persoanele plecate în străinătate pentru mai mult de 12 luni;
3. persoanele care la momentul de referinţă al recensământului erau temporar prezente în localitate, pentru perioadă mai mică de 6 luni;
4. cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în localitate de mai puţin de un an.
• Indicele populaţiei cu domiciliul stabil în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială este numărul oficial al populaţiei care este luat în considerare la înctomirea conform Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, Legii nr. 38/2005 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cât şi a Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a listelor electorale permanente de către Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, actualmente Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (H.G. nr.1367/2009).
• Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP) este suport unic pentru furnizarea de date, în condiţiile legii, pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică, conform art.5, alin.(4) din O.U.G. nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.
• Astfel, SERVICIILE JUDEŢENE DE ADMINISTRARE A BAZELOR DE DATE PRIVIND EVIDENŢA PERSOANELOR sunt instituţiile competente să extragă din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP) numărul persoane cu domiciliul stabil în unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale la care să fie raportate conform Pct.2 din anexa la O.U.G. nr.63/2010 numărul de posturi aferente servicilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
• În măsura în care la numărul de posturi aferent serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor nu va fi luat în calcul întreaga populaţie deservită în prezent conform nomenclatorului de către SPCLEP-uri există riscul major ca începând cu data aprobării noiilor organigrame, SERVICIILE PUBLICE COMUNITARE DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR să deservească numai populaţia aferentă unităţii sale administrativ-teritoriale şi punct.
• Aceasta însă nu este soluţia corectă, fiindcă cetăţenii din unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale arondate în prezent la SPCLEP-uri trebuie să îşi facă actele de identiate la SPCLEP-urile unde sunt arondaţi şi nu pot fi privaţi de acest serviciu public din cauza unei proaste interpretări a dispoziţiilor legale ale OUG nr.63/2010.
• În cele din urmă dispoziţiile OUG nr.63/2010 vin în conflict şi cu prevederile Hotărârii Guvernului României nr.2104/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de dimensionare a numărului de funcţii din aparatul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, constituirea patrimoniului şi managementul resurselor umane, financiare şi materiale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1146 din 03/12/2004, potrivit cărora SERVICIILE PUBLICE COMUNITARE AU FOST NORMATE ÎNCĂ DE LA ÎNFIINŢARE ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE PERSOANE DESERVITE, atât din localitatea în care îşi are sediul SPCLEP, cât şi din localitaţile arondate respectivului SPCLEP, iar H.G. nr.2104/2004 nu a fost abrogată în mod expres prin noul act normativ.
• Vă întreb în aceste condiţii, mai există stat de drept în România, sau trăim într-o dictatură “ne”constituţională? Mai sunt respectate dispoziţiile legale şi care, dacă emitem acte normative peste acte normative, cu încălcarea Legii nr.24/2000? Facem administraţie pe picior sau gândim şi adoptăm soluţii în favoarea cetăţeanului şi nu împotriva lui?