Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   August   |   Numarul 26   |   Cultura media vazuta din Balkon

Cultura media vazuta din Balkon

Autor: Paul CERNAT | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
A aparut numarul trei al revistei de arta contemporana Balkon, editia clujeana (pentru cine nu stie, precizam ca revista-mama apare din 1993 si are sediul la Budapesta). Inainte de orice, merita apreciata calitatea de obiect artistic a publicatiei, exploatind cu inteligenta si imaginatie intr-o grafica color dinamica interactiunea text-imagine si posibilitatile oferite de computer. Look-ul „computeristic“ nu e intimplator; numarul de fata are ca tema mediul/mediile. Mediul este inteles aici atit ca spatiu, ca domeniu, ca teritoriu al unui anumite activitati (in cazul de fata arta) cit si in sens strict tehnic, ca mijloc, ustensil, instrument. Pe aceasta ambiguitate, sint abordate, in eseuri si studii foarte serioase, preponderent inter- si transdisciplinare, atit mediul artei (sau arta ca mediu) dar si arta media, instrumentele si caile ei. Miza este aceea de a gindi, pornind de la problemele specifice ale mediilor, conditia artei (sau a artelor) contemporane si, in ultima instanta, a conditiei umane in era – dupa unii post-umana, biomecanica – a tehno-culturii mediatice. Pentru ca universul media aduce cu sine modificari ontologice de profunzime. De aici, reactii de tip religios, mergind de la fetisizarea hedonismului virtual pina la demonizarea acestuia si la viziuni apocaliptice s.a. Parca pentru a marca o cronologie a actualei schimbari de paradigma, grupajul tematic (pe care nu ma sfiesc a-l califica drept un grupaj-eveniment) incepe cu o prelegere despre sfirsitul modernitatii si noua conditie a artelor: dizolvarea miturilor educatiei artistice „academice“: talent, originalitate etc. in fata ofensivei mediilor postmoderne (v. Sfirsitul modelului Bauhaus, prelegere tinuta de catre Thierry de Duve la Braunschweig in 1997, in cadrul conferintei Nuchterheit und Nache).

Autorul crede totusi ca mult clamata schimbare de paradigma inca nu a avut loc si ca ne aflam deocamdata in golul dintre o modernitate defuncta si o postmodernitate incipienta. In fata ofensivei tehno-stiintifice, are loc o reactie defensiva, compensatorie a lumii academice. Trebuie sa rezistam! se intituleaza interviul realizat de J.R. Tillmann si M.R. Monori cu filozoful vitezei, al realitatii virtuale si al razboiului mediatic, Paul Virilio. Reluind imaginea biblica a luptei lui Iacob cu ingerul, Virilio pledeaza pentru necesitatea reechilibrarii balantei printr-o rezistenta necesara a religiei, filozofiei si disciplinelor umaniste impotriva idolatrizarii tehno-stiintei. In opinia lui, raportul stiinta/putere/distrugere care a condus in trecut la utopiile totalitare ale fascismului si comunismului e astazi, in epoca postcoloniala, reconvertit (pozitiv, dar nu mai putin amenintator pentru culturile de tip traditional) intr-o distopie: colonizarea culturala a lumii prin „democratia totala“ a Internet-ului si a marilor holding-uri de genul Murdoch, Time-Warner, Bill Gates, Berlusconi: „Toate coloniile au fost suprimate, cu exceptia uneia: Statele Unite ale Americii. Iar acestea nu-si pot produce decit propriul lor simulacru. Iar cu cyberspatiul se creeaza ultima colonie, colonia virtuala; Internetul nu e decit un punct incipient.“

Urmeaza doua „sectiuni prin universul media“: un dialog (preluat de pe e-mail) intre subiecti din zone culturale si lingvistice diferite (v. Bogdan Achimescu: Neobabel) si un eseu al lui J. R. Tillman: Inter-media, care propune o viziune panmediatica („totul este mediu“): „ajungem astfel la cele mai adinci intrebari filozofice, teologice si cosmologice ce vizeaza esenta universului. Astfel, intrebarea nu va mai fi doar care este mesajul (si cum poate fi descifrat acesta) miracolului care se cheama natura, ci, in plus, cine ne foloseste pe noi insine ca medii.

 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
Fără epic (II)
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Fără epic (II)
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai recente comentarii
Codruta CRETULESCU ?
iată câteva lucruri care nu-mi plac
Raspunsuri
Felicitări
Marius Oprea
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire