Nr. 749 din 21.11.2014

Epistolar
Restituiri
Avanpremieră
Editorial
Eveniment
Actualitate
Inedit
Informaţii
Politic
Literatură
Supliment
Eseu
Interviu
Arte
Rubrici
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2001   |   Aprilie   |   Numarul 59   |   Cum citesc americanii literatura romana

Cum citesc americanii literatura romana

Autor: Adrian MARINO | Categoria: Literatură | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Thomas Amherst Perry
Passage to Romania. American Literature in Romania
Iasi, Oxford, Portland, The Center for Romanian Studies, 2001, 214 p., f.p.

Din Statele Unite ne soseste, de curind, o foarte recenta aparitie editoriala, care atrage imediat atentia. Atit prin continut, cit si ca tehnica de realizare. Bine informata si originala ca tema. Prima impresie ne conduce spre „literatura comparata“. In realitate, cum vom vedea imediat, este vorba de mai mult.
Deci, vechiul prieten al culturii romane, Thomas Amherst Perry scrie Passage to Romania. American Literature in Romania. A fost, in 1963, primul profesor american de literatura, care a predat la Bucuresti, in cadrul programului Fulbright. A revenit in tara, in doua rinduri, in vizite de documentare, in 1972 si 1978. A colaborat, intre altele, si la Cahiers roumains d’études littéraires (1/1979), cu un studiu de referinta: How the Romanians Had Read American Literature?. Cartea de fata a fost anticipata de o serioasa A Bibliography of American Literature. Translated into Romanian with Selected Romanian Commentary (New York, Philosophical Library, 1984, 331 p.). A tradus, in sfirsit, cu devotament si empatie, din T. Arghezi si I. Barbu: From these Roots and other Poems (Raleigh, N.C., Pentland Press, 1996). Am comentat in presa, la vremea lor, aceste contributii inca insuficient de bine cunoscute. Dar sa revenim la Passage to Romania, a carei structura polifonica ne pune in fata un alt tip de studii romano-americane.

Evident, scheletul de baza este istorico-bibliografic: al traducerilor si „talmacirilor“ din literatura americana, situate in context istoric. Un prim punct de referinta (primul roman american tradus in limba romana, de T. Codrescu, printr-un intermediar francez) este, fara indoiala Coliba lui Mosu Toma sau Viata negrilor din sudul Statelor Unite din America de Mistress Harriet Beecher Stowe (Iasi, 1853, 2 vol.). Aparitie stimulata de controversele in jurul eliberarii tiganilor, in care pasoptistii si unionistii s-au implicat profund, incepind cu M. Kogalniceanu.
Un alt reper, poate si mai important, este marele succes al scrierilor lui B. Franklin. El era vazut nu numai ca un mare pionier al presei, almanahurilor populare, dar si ca un model civic, etic si economic pentru mica burghezie si intelectualitate romana in curs de formare si afirmare sociala si ideologica. Acum se pun bazele a ceea ce se va numi, cu un termen modern, „cultura de masa“. Tot in aceasta epoca se constata un mare interes (nu exclusiv „exotic“) si pentru „culoarea locala“ (indieni, prerii, cascada Niagara etc.), ulterior pentru razboiul civil dintre Nord si Sud.
Intelegem progresiv ca autorul se ocupa, de fapt, de „tipuri de receptie“ (patterns of interest, p. 73-74). Ceea ce are o influenta directa asupra continutului cartii.

Thomas Amherst Perry alterneaza referintele bibliografice, in sens larg istorico-literare, in lungi excursii introductive in diferite faze ale istoriei Romaniei. Care au, bine inteles, si influenta lor asupra unor anumite tipuri de receptie. Efortul maxim al autorului este de a depasi stricta enumerare istorico-bibliografica si de a incadra tipurile de receptie – pentru a fi bine intelese – sistemelor americane de referinta. Operatie deloc simpla. Ea ne trimite si spre istoria ideilor si a mentalitatilor, inclusiv spre istoria politico-sociala, adesea determinanta. Se observa o anume sincronizare istorico-literara. Dar ea nu este citusi de putin mecanica.
Dupa evocarea perioadei Unirii si evolutia culturii romane pina la 1900, se observa o deplasare a accentelor. La „Junimea“ se cultiva „realismul“. El parea foarte bine ilustrat de Bret Harte, foarte prizat, elogiat de Titu Maiorescu. Este scos in relief si Edgar Poe. Dar autorul Corbului devine, mai ales, poetul perioadei moderniste, iar Macedonski scrie chiar un mic articol despre acest poet. Socialistii se regasesc in Marc Twain. Dupa cum samanatoristii au revelatia lui Longfellow. Indicam rapid doar reperele esentiale, materialul bibliografic fiind, la fiecare capitol, deosebit de bogat.

Privind retrospectiv, cea mai fecunda si reprezentativa perceptie se inregistreaza in perioada deschisa de Nicolae Iorga America si Romanii din America (1930), urmat de Homo Americanus de Petru Comarnescu (1933). Autorul este si un mare traducator de literatura americana moderna (O’Neil), popularizata si prin numeroase articole. Carti dense, personale, scrise printr-o experienta directa a vietii si culturii americane. Cu atit mai mult cu cit produsele subculturii americane (in special romane politiste) incep sa-si faca aparitia. De „americanizare“ incepe sa se vorbeasca la noi chiar de pe acum, inclusiv sub influenta unor carti franceze critice (A. Siegfried, G. Duhamel, P. Morand), inca din 1930 (Al. Philippide). Ceea ce nu inseamna ca marea si buna literatura americana este ignorata (Whitman, Emily Dickinson, Robert Frost, Edgar Lee Masters si altii). Un bun exemplu este oferit de Portrete lirice de Ion Pillat, ca si de Poemele lui Edgar Poe, traduse din limba engleza de Emil Gulian.
A intervenit apoi razboiul si, dupa 1944, o scurta perioada de liberalizare, cind apare in premiera Revista Romano-Americana si o antologie Din poezia americana de Al.T. Stamatiad (1945). O alta, de Marieta Sterian. Lunga noapte a literaturii comuniste nu permite decit gesturi, sa le spunem, simbolice. In 1951, Leon Levitchi publica o antologie de nuvele americane, in doua volume, dar din... limba rusa. Se intelege de la sine ca de o „receptare“ a literaturii americane nu poate fi vorba. Cel mult, a criticii literare americane... „marxiste“, antologata de Dan Grigorescu (semnalam si acest detaliu, in spirit amical, autorului).

Dupa 1989, literatura americana – identificata tot mai mult cu celebrele best sellers, gen Pe aripile vintului de Margaret Mitchel – coboara vertiginos, pentru o larga categorie de cititori, in zona „paraliteraturii“ si a lui soap literature (Sandra Brown devine, in astfel de conditii, o scriitoare de mare succes). Este ultima etapa, in care cultura pop tinde tot mai mult sa se identifice cu literatura de peste ocean. Multe romane si piese de teatru celebre si de mare valoare, transformate in scenarii T.V., contribuie la acest fenomen. Negativ? Pozitiv? Sa spunem doar ca el era, in orice caz, inevitabil.
Cel putin alte doua „capitole“ ale lucrarii lui Thomas Amherst Perry cer o atentie speciala. Textul sau devine acum si mai mult de referinta. Mai intii, influenta ideologica pozitiva, evidenta inca din secolul 19. Intereseaza efectiv Revolutia americana, Constitutia americana, ideea statului federal (Baritiu revine asupra acestei teme), ideea de libertate (aplicata la noi robilor, „tiganilor“ dupa 1853), dar si ideea libertatii cuvintului si a presei (preocupare insistenta si anterior, in Transilvania, mai ales in publicatiile lui Baritiu), fenomen inevitabil si fecund de sincronizare ideologica. America devine simbolul „tarii libertatii“. Apoi, dupa Unire, tara „pragmatismului“ (cu rezistente inevitabile: „lipsa de spiritualitate“), a eficacitatii, tehnicitatii moderne, succesului comercial, Arta de a reusi in viata (Dale Carnegie). Este un stereotip, pe care traducerile din Upton Sinclair, Sinclair Lewis si alti autori ai lui American way of life, tradusi destul de masiv, nu pot totusi sa-l invinga. La perspectivele „umaniste“ ale literaturii americane era sensibil si Nicolae Iorga.

Original, mai ales, este aportul autorului de a face inteles sufletul romanesc mentalitatii americane. Efortul de a-i gasi corespondente, echivalente, similitudini. Operatie deloc simpla. A „americaniza“ spatiul mioritic si alte mituri romanesti nu este intreprindere foarte usoara. Noi o privim, in primul rind, ca o dovada de o reala simpatie pentru spiritul, cultura romaneasca si simbolurile sale.
Prezentam concis o carte americana, sincera, autentica, deloc oficiala, deloc propagandistica. O mare calitate, pe care noi si nu numai noi (cartea este dedicata, in ordine, prietenilor romani, care au fost so helpful realizarii sale) am apreciat-o de mult. Lista, oricum, merita transcrisa: „The late Petru Comarnescu, Mihail Bogdan“, dar si Adrian Marino, Ana Cartianu, Paul Cornea, Matei Calinescu, Ioan Comsa si Ileana Verzea.
Curiozitatea, simpatia, seiozitatea si spiritul de metoda cu care Thomas Amherst Perry s-a apropiat cit mai mult posibil de cultura romana si de Romania, in general, merita toata gratitudinea noastra.

Etichete:  Thomas Amherst Perry, Passage Romania
 
 
 
Cele mai citite articole
Victoria decenţei şi a bunului-simţ
BIFURCAŢII. Învingătorul nu ia tot
Votul ca reacţie
România inimaginabilă
Sete de vot
Cele mai comentate articole
BIFURCAŢII. Învingătorul nu ia tot
Victoria decenţei şi a bunului-simţ
Votul ca reacţie
„Dostoievski văzut de contemporanii săi“
Poveste savuroasă, lectură febrilă. Postfaţă la „Tandem“
Cele mai recente comentarii
profesor?
@ Maria R.
Alte multumiri...
si totusi...
@IP
 
Parteneri observator cultural
Aletheea