Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2004   |   August   |   Numarul 233   |   Cum sa predai un curs despre Holocaust

Cum sa predai un curs despre Holocaust

Autor: Maria BUCUR | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Ma gindesc la propunerea de introducere a unui curs preuniversitar optional sau obligatoriu, dedicat Holocaustuluisi, desi sint de acord cu intentiile exprimate de Alexandru Florian in recentul articol din Observatorul cultural Nr. 231/27.07.-2.08.2004), vad problema altfel. Ceea ce inca nu pot sa inteleg destul de clar este perspectiva Ministerului Educatiei si Cercetarii in privinta obiectivelor pedagogice ale acestui curs. Intr-o lume normala, adaugarea unui curs, chiar si optional, dar mai ales obligatoriu, trebuie justificata nu atit printr-un rationament legat de necesitatile politice ale zilei sau de organisme internationale, desi, intr-un fel, este mai bine sa fii onest in aceasta privinta.

Dar primul si cel mai important rationament trebuie sa fie legat de obligatia pe care fiecare dascal si functionar din aceste birocratii o are fata de elevii care vor fi prezenti la un astfel de curs – elevi care nu vin la curs tabula rasa si care vor alege acest curs (daca este optional) sau vor fi obligati sa nu urmeze alt curs, la fel de bine justificat ca cel care urmeaza sa fie introdus. Cu alte cuvinte, rationamentul pedagogic trebuie articulat foarte clar, transparent, fara a pretinde ca adaugarea cursului se poate produce fara efecte secundare asupra profesorilor si, mai ales, asupra elevilor.
Pentru atingerea obiectivelor civice descrise atit de persuasiv de Alexandru Florian mi se pare mai utila alta formula de introducere a acestei tematici. In primii ani ai unui astfel de curs, va exista in mod sigur o reactie atit din partea profesorilor, cit si a studentilor. Amindoua categoriile sint profund conservatoare cind este vorba de modificarea curriculei, lucru care s-a vazut deja in privinta manualelor de istorie. Holocaustul este, inca, un subiect extrem de sensibil in istoria Romaniei, incit tratarea lui de catre persoane care nu sint pregatite sa faca fata atacurilor antisemite (si ele vor exista, cu siguranta) are toate sansele unui efect contrar celui de a cultiva toleranta.

As propune o alta formula pedagogica multi-disciplinara, care ar insemna, evident, o schema mai complicata, dar care ar putea produce, in acelasi timp, o sensibilizare mai profunda, mai subtila a viitoarelor generatii asupra centralitatii Holocaustului in istoria secolului XX. Literatura de specialitate despre Holocaust s-a dezvoltat in multe discipline, dar cel mai usor de incorporat in programa preuniversitara ar fi componentele de istorie, filozofie/etica, literatura. Daca in loc de un curs asupra istoriei evreilor, cu accent asupra Holocaustului, s-ar crea module axate pe Holocaust in aceste trei discipline – toate, parte din programa analitica de liceu –, elevii ar putea beneficia multiplu si ar fi mai receptivi fata de problemele expuse, decit in cazul unui curs unic. Contextul este esential pentru intelegerea problematicii Holocaustului. De exemplu, literatura scrisa de supravietuitorii Holocaustului ofera un contrast care poate fi usor prezentat de orice profesor de literatura. La fel se poate argumenta si in legatura cu problemele etice ridicate de supravietuitorii Holocaustului si de martorii acestui eveniment. Chestiunile de acest tip se pot prezenta, evident, si in contextul unui curs de istorie, dar cred ca ar avea un impact mult mai mare daca ar fi prezentate in cadrul unui curs de filozofie.

A preda un curs intreg despre istoria evreilor si a Holocaustului in Romania necesita nu numai un manual, ci si o bibliografie de specialitate. Acest curs ar necesita o pregatire speciala pentru toti profesorii care ar urma sa il predea. Imi este greu sa imi inchipui ca acest curs nu s-ar transforma, cel putin la inceput, intr-un esec total intr-un liceu dintr-un oras mic de provincie. Dar, sint sanse mai mari ca profesorii care stapinesc deja manualele existente de istorie, filozofie si limba romana sa adauge aceste module, mai ales daca ele sint bine contextualizate si se afla in dialog cu restul materialului prezentat ca atare. Numai cind acest al doilea tip de alfabetizare despre Holocaust se va impaminteni, cred ca va fi cazul sa se introduca un curs dedicat in exclusivitate Holocaustului.

Bloomington, Indiana

 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
Fără epic (II)
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Fără epic (II)
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai recente comentarii
Codruta CRETULESCU ?
iată câteva lucruri care nu-mi plac
Raspunsuri
Felicitări
Marius Oprea
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire