Cum se aprinde focul din nimic la Muzeul Ţăranului Român

Vintilă Mihăilescu, actualul director, nu va mai candida pentru un nou mandat

Autor: Ovidiu ŞIMONCA | Categoria: Focus | 2 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Cum se aprinde focul din nimic la Muzeul Ţăranului Român

Pe 5 februarie s-au împlinit 20 de ani de la înfiinţarea Muzeului Ţăranului Român. În 5 februarie 1990, ministrul Culturii din acea vreme, Andrei Pleşu, la recomandarea lui Dan Hăulică, îl numeşte pe pictorul Horia Bernea director al MŢR. Înainte de venirea comuniştilor, printr-un Decret Regal al lui Carol I, a luat fiinţă, în 1906, un Muzeu de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, sub conducerea lui Al. Tzigara-Samurcaş. După război, muzeul este desfiinţat, devenind mai întîi Muzeul Lenin-Stalin, iar apoi Muzeul Partidului Comunist Român. Colecţiile de artă vor fi exilate fie în Muzeul de Artă Populară al RSR, fie la Muzeul Satului.

Horia Bernea a creat un nou muzeu, luîndu-şi drept colaboratori pe Irina Nicolau, Ioana Popescu, Şerban Anghelescu, Speranţa Rădulescu şi alţii. În 1996, MŢR primeşte Premiul EMYA pentru cel mai bun muzeu european al anului.

La aniversarea celor 20 de ani de la crearea MŢR, Ioana Popescu, director de cercetare, spunea că două au fost ideile lui Horia Bernea despre MŢR. Întîi, că expunerea este „permanent născîndă“, adică îşi găseşte mereu formule de prezentare. A doua idee: ţăranul nu poate fi despărţit de relaţia lui cu Dumnezeu, credinţa ţărănească este fundamentală în crearea şi funcţionarea MŢR.

„Horia Bernea“ trimite e-mail-uri

Douăzeci de ani, MŢR a funcţionat neîntrerupt. Din păcate, Muzeul trebuie să intre în reparaţii capitale, într-o consolidare de anvergură. Actualul director al MŢR, Vintilă Mihăilescu, ne-a explicat, într-o discuţie purtată pentru Observator cultural, că această consolidare este necesară: „clădirea veche are un mare grad de risc seismic. Nu putem să riscăm. Dacă se prăbuşeşte muzeul la un viitor cutremur, sîntem răspunzători“. În acest moment, MŢR dispune de fonduri pentru deschiderea şantierului şi începerea lucrărilor de consolidare. Banii au fost deja aprobaţi şi sînt destinaţi special pentru MŢR, printr-o finanţare de la Banca Europeană de Dezvoltare şi de la Guvernul României. Dacă lucrările nu încep şi nu se lucrează conform planului convenit cu Banca Europeană de Dezvoltatre, finanţarea poate fi anulată, iar banii retraşi. Aşa că, direcţiunea MŢR a discutat şi cu arhitecţi, şi cu constructori. Ministerul Culturii este „comanditarul“ lucrării; pasul care se aşteaptă acum este scoaterea la licitaţie a lucrării – abia după aceea se deschide şantierul.

Pe acest fundal, care înseamnă începerea lucrărilor de refacere/ consolidare/ restaurare, situaţia de la MŢR (şi din jur) a început să se tensioneze. De săptămîna trecută, a început să circule un e-mail practic anonim, semnat „Horia Bernea“, o adresă de yahoo, care foloseşte ca emiţător numele fostului director. În e-mail-ul trimis de la adresa de yahoo construită cu numele „Horia Bernea“, actuala conducere este este acuzată că doreşte să elimine, sub pretextul restaurării, orice semn al lui Horia Bernea din MŢR. În e-mail, se spune, printre altele, că „se şterge pentru totdeauna orice urmă a lui Horia Bernea şi dispare un loc în care valorile creştine au stat la vedere timp de 20 de ani spre folosul spiritual al zecilor de mii de vizitatori.

O palmă pe obrazul lui Hristos şi o nouă moarte a creatorului Muzeului. O victorie a ideologiei corectitudinii politice deloc de neglijat“. Acest e-mail, citit şi comentat în public în seara de vineri, 5 februarie, ar putea să indice iminenţa unei catastrofe sau o acţiune cu urmări ireparabile. Prezent la întîlnire, pictorul Sorin Dumitrescu a vorbit despre distrugerea sau anularea spiritului creator, şi creştin, al lui Horia Bernea în MŢR. Şi la Radio România Cultural, foşti angajaţi au vorbit despre distrugerea „moştenirii Horia Bernea“, despre „eliminarea Crucii“ din MŢR.

Să fie actuala conducere a MŢR inconştientă? Să distrugă cu bună ştiinţă acest muzeu? Acum cinci ani, Vintilă Mihăilescu a avut, printre obiectivele de început, refacerea sălilor „Ferestre“ şi „Timp“, gîndite de Horia Bernea şi Irina Nicolau. Să-şi fi schimbat la 180 de grade părerile despre mentorii şi creatorii acestui muzeu?

De ce e atîta panică?

Solicitat de Observator cultural, Vintilă Mihăilescu ne-a precizat că povestea despre dispariţia ideilor lui Horia Bernea este „halucinantă, inventată şi ridicolă“: „Eu am fost ales ca să refac ceea ce începuse, la un moment dat, să se strice. Şi am refăcut. Acum un an, Ministerul Culturii dorea să schimbe viziunea MŢR şi m-am opus, declanşînd o campanie de presă. După consolidare, MŢR va continua să fie ceea ce este acum: muzeul Horia Bernea. Nu inventăm altceva, continuăm ceea ce au început Horia Bernea şi întreaga echipă. Ţin foarte mult la ideea lui Horia Bernea de muzeu ca jam-session – o improvizaţie bazată pe virtuozitate, adică un muzeu viu, care presupune două componente. Prima – componenta stabilă, care este opera Bernea. A doua componentă – cea dinamică, mobilă, care presupune modalităţi de interacţiune cu publicul“. În consolidarea ce se va face la MŢR, toate elementele de arhitectură interioară proiectate de Horia Bernea vor fi protejate şi se vor regăsi în noua înfăţişare. Dar se pune accent şi pe alcătuirea unei „Colecţii a timpului prezent“ (denumirea este a Irinei Nicolau), astfel încît, la MŢR, să poată fi mai vizibilă şi mai bine documentată nu doar lumea ţărănească de la 1900, ci şi cea de la 2010. Vintilă Mihăilescu spune că la MŢR trebuie „să vezi ce se întîmplă azi în lumea ţărănească, fie că sînt lucruri monstruoase, fie că sînt lucruri minunate. Bernea a crezut într-un muzeu în care să coexiste ţăranul de la 1900, dar şi cel de astăzi“. Dacă spiritul, ideile, elementele arhitectonice ale lui Horia Bernea nu sînt afectate, dimpotrivă, vor fi mai bine puse în valoare prin consolidarea muzeului, de ce e atîta panică? De ce se vîntură idei false? De ce se induce opiniei publice ideea distrugerii unui muzeu şi a abandonării ideilor lui Horia Bernea?

Părerea noastră este că, de fapt, această îngrijorare, fără nici un fundament real, ascunde o luptă pentru putere. În luna august a acestui an, Vintilă Mihăilescu îşi încheie mandatul de director al MŢR. Postul este rîvnit de diverse grupări, din afara şi din interiorul muzeului. Iar ideea „distrugerii MŢR“ poate să fie folosită în campania pentru alegerea noului director. Numai că precizările făcute de Vintilă Mihăilescu arată, cît de poate de clar, că nimic din ce a gîndit şi a conceput Horia Bernea nu se pierde prin restaurarea muzeului. Totuşi, situaţia se complică întrucîtva, Vintilă Mihăilescu anunţîndu-ne că nu va mai candida pentru un nou mandat. Din motive personale şi reale, pentru refacerea şi protejarea sănătăţii, Vintilă Mihăilescu ne-a anunţat că „nu e o retragere provocată de situaţia de acum – nu mor caii cînd vor cîinii. Vreau să-mi duc mandatul pînă la capăt, pînă în august 2010, dar nu mai departe“. Aşa că noul director va găsi, la instalare, un şantier, şi va trebui să scoată la lumină, în 2013, un muzeu consolidat şi refăcut.

E normal să fie lansări de carte şi concerte

În ultimii cinci ani, de cînd Vintilă Mihăilescu este director, Muzeul Ţăranului Român a devenit o instituţie căutată de public şi un exemplu de management cultural reuşit. Pe harta culturală a Bucureştiului, MŢR este un reper. Aşa au apărut serile de film, lansările de carte, atelierele de creativitate, expoziile temporare ale creatorilor populari, tîrgurile de promovare ale „produselor ţăranului român“. La Clubul Ţăranului, aproape în fiecare seară se întîmplă cîte ceva, de la dezbateri de carte pînă la piese de teatru sau concerte. Şi asta într-o atmosferă relaxată, cu bere, covrigi sau vin fiert. Atunci cînd editurile vor să prezinte o carte, apelează deseori la MŢR, care este dornic să sprijine astfel de acţiuni. Aici, ca să dăm doar un exemplu, au avut loc cele două ediţii ale Festivalului Internaţional de Literatură, cu săli arhipline. Vintilă Mihăilescu, despre plăcerea întîlnirilor la MŢR: „Am realizat că un administrator al culturii trebuie să înveţe un singur lucru: să spună DA în loc de NU. Nu mi-aş fi imaginat niciodată cîtă creativitate culturală există în România. Dacă această creativitate ar fi acceptată de instituţiile menite să sprijine cultura, peisajul ar fi cu totul altul. 90% din iniţiativele care au înflorit la MŢR nu sînt ale mele. Le-am acceptat pentru că erau frumoase, deştepte, inimoase. Muzeul este o instituţie publică, adică destinată publicului, pe care e suficient să-l iubeşti, pentru că simte şi vine“. În perioada cît muzeul va fi în consolidări, clădirile noi, acolo unde se fac lansări de carte, proiecţii de film şi expoziţii, vor fi deschise publicului în permanenţă. De fapt, noul director, ce va fi ales în august prin concursul organizat de Ministerul Culturii, va trebui să păstreze şi să diversifice toată această deschidere către public a MŢR. Dar, ceea ce va fi cel mai important, să se implice în protejarea exponatelor şi să fie o „mînă de fier“, adică să-i ţină din scurt pe constructorii care refac muzeul.

Recomanda articolul prin:

Etichete: mtr, Vintilă Mihăilescu, Horia Bernea

Comentarii utilizatori

Muzeul Taranului RomanLiana Saxone-Horodi - Sambata, 13 Februarie 2010, 07:19

Nu stiu cati ani au trecut de cand am vizitat Muzeul Taranului Roman dar, NICIODATA nu am sa uit PUTEREA FASCINANTA pe care a avut-o asupra mea. HORIA BERNEA si MTR sunt legate intre ele indestructibil. Am scris articole despre MTR, am participat la Miscarea de protest impotriva inchiderii unor sali minunate, la Haifa a avut loc cea mai frumoasa EXPOZITIE a MTR-ului. Sa nu DISTRUGEM, sa CONSOLIDAM acest loc care-i o MANDRIE a tarii si poporului roman. Nu degeaba a fost premiat. In MTR salasuieste SPIRITUL ROMANESC, CREDINTA in DUMNEZEU.

Ideologie vs. artaCornel - Marti, 16 Februarie 2010, 12:23

Articolul contine o lunga serie de minciuni menite sa acopere transformarea MTR intr-o institutie ideologica condusa cu aroganta si brutalitate de un grup de activisti culturali. Se face in continuare confuzie intre mostenirea lui Horia Bernea si o pretinsa "mostenire" a Irinei Nicolau, care a profitat, intr-o sambata-duminica, de absenta lui Bernea, plecat la Paris, pentru a improviza o sala numita " Crucea e peste tot" in care pastisa stilul Bernea. Pus in fata faptului implinit, Bernea a incercat mai intai sa inchida sala, apoi sa corecteze stingaciile imitatoarei, pentru ca, in final, sub presiune, sa conchida ca va trebui inchisa mai tirziu. Nu a mai apucat, insa, si acel picior infipt in prag a devenit dupa moartea lui Bernea pretextul transformarii muzeului intr-un centru cultural amorf, care amesteca totul - de la new age, la hip-hop ! - dar din care a disparut profunda religiozitate a "celor vechi" care l-a motivat pe Horia Bernea la crearea acestui muzeu inovator. Colaboratorii lui Bernea care nu au comsimtit la transformare au fost indepartati sau marginalizati iar grupul Vintila Mihailescu-Ioana Popescu au adus in loc tineri cu o orientare ideologica adecvata noii directii. Cu ocazia "consolidarii", orice urma a muzeului lui Horia Bernea va trece prin printr-un proces de restilizare si adaptare ideologica prin care, se poate spune, Irina Nicolau il da afara pe Horia Bernea din muzeul lui si ii ia locul, o uzurpare la care Vintila Mihailescu are o contributie majora.