Curriculum european pentru latină şi greacă veche

Interviu cu Alfred Reitermayer, preşedinte al Federaţiei Euroclassica

Categoria: Actualitate | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Ce este EUROCLASSICA?

Euroclassica este asociaţia profesorilor de greacă veche şi latină din învăţămîntul mediu şi universitar al 23 de ţări din Europa. Aceasta funcţionează de 17 ani şi cuprinde 1.700.000 de profesori de latină şi greacă veche din Europa, precum şi elevi şi studenţi. Proiectul nostru, în ultimii 4 ani, a fost să creăm două curricula europene, unul pentru latină şi unul pentru greacă veche. Cel dintîi a fost aprobat la St. Petersburg în septembrie, anul trecut. Pentru greaca veche, a fost aprobat un curriculum european la conferinţa de la Bucureşti. Directoratul European General pentru Educaţie şi Cultură al Comisiei Europene urmează să-l examineze la Bruxelles, graţie mai ales dlui Leonard Orban, şi să ia în considerare, după aceea, implementarea Cadrului European de Limbi Moderne, care este acelaşi şi pentru cele clasice.

Un scurt istoric...

Am început în 1991, în Austria, cu scopul de a le arăta politicienilor, profesorilor, oamenilor de pe stradă că avem rădăcini europene comune, bazate pe civilizaţiile clasice, pe latină şi greacă veche. Dacă te plimbi prin Europa, e un mare avantaj să înţelegi ce vezi: pretutindeni descoperi rădăcini ale acestei culturi. Noi vrem să arătăm că vorbim într-o singură voce, că poate exista un curriculum europen pentru latină: avem 23 de ţări dintre cele 30 europene.

Ce aţi reuşit să realizaţi pînă acum?

Am avut contacte cu Parlamentul European în Germania, în Portugalia. Parlamentarii europeni de acolo ne-au sprijinit să organizăm, în 2011, Anul European al Limbilor Clasice, avînd drept partener SSIS (School of Specialization for Secondary Teaching) de la Universitatea din Veneţia. Am reuşit să creăm un certificat european pentru greacă şi latină, pe care îl poate obţine oricine în urma completării unui test electronic. Un portofoliu util pentru orice profesie.

Care este situaţia orelor de latină în Austria şi în alte ţări europene, în momentul de faţă?

În Austria, la o populaţie de 8.000.000 de locuitori, sînt 69.000 de profesori de latină, 1.600 de greacă veche, 12 ore de greacă veche şi 19 de latină. În Germania, sînt 32 de ore de latină. Scopul nostru este acela de a ajunge la 20 de ore în total, ceea ce înseamnă 4 ore pe săptămînă. Înţeleg că în România există în jur de 500 de profesori de latină şi aproximativ 30 de greacă veche, şi sînt 6 ore cu totul. Este foarte puţin şi sperăm ca situaţia să se schimbe. Dna Gabriela Creţia şi colegii ei de la Universitate vor să facă noi manuale, mai atractive, dar apare problema fondurilor.

Cum vedeţi statutul şi rolul profesorilor de limbi clasice în România şi în alte ţări europene?

Un profesor trebuie să aibă o bună cunoaştere a subiectului, sentimentul că ceea ce face e just şi... simţul umorului, indiferent de subiect. În alte ţări, numărul studenţilor la latină a crescut, ducÎndu-se lipsă de profesori, de pildă în Germania, în Belgia, în Austria. A fost şi la noi cum e în România acum: prea puţini studenţi, prea mulţi profesori. Dar am reuşit să remediem această problemă: prin manuale noi, prin module noi, care tratează comparativ subiectele europene.

Profesorii din Austria, de pildă, nu sînt foarte bine plătiţi, dar pot supravieţui. Profesorii ar trebui să aibă acelaşi salariu cu acela al actorilor, la teatru, căci e o slujbă artistică şi importantă: la fiecare oră trebuie să schimbi ceva. Noi încercăm să-i ajutăm prin „Circe“, un program de lecţii pe computer, creat pentru ei. Şi prin trei Şcoli de vară, care li se adresează studenţilor, elevilor şi profesorilor: Academia Homerica (în Grecia), Academia Latina (în Roma) şi Academia Ragusina (în Croaţia).

Recomanda articolul prin: