Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Iunie   |   Numarul 15   |   DESIGN. Mama, de ce programul de la National arata ca o reclama de sapun? (IV)

DESIGN. Mama, de ce programul de la National arata ca o reclama de sapun? (IV)

Autor: Vlad A. ARGHIR | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Teatrul Mic, dar al naibii…

Afisul-program pentru Sonata fantomelor* trebuie judecat dupa alta masura: e facut de un profesionist cu o conceptie clara; exigenta e vizibila: sistematizare, eleganta, claritate, rigoare. Obiectiile intervin la alt nivel.
Redactia a oferit un material concis si pertinent: afara de lista distributiei, un text al autorului muzicii, doua scurte texte critice, doua note explicative (una despre tabloul reprodus pe verso, alta despre titlul piesei).
Afisul: un fotomontaj bine gindit si bine realizat tehnic intre un tablou de Böcklin si un manuscris muzical – ideea sta in directa legatura cu piesa; sigla si numele teatrului; piesa, autorul, regizoarea, directorul teatrului. Pe verso, textele.
Afisul ar trebui sa functioneze ca program de sala – dar o data impaturit cu imaginea in afara, nu se mai vede despre ce e vorba. Neajunsul (programul trebuie impaturit cu textul in afara, ceea ce il face mai putin atragator) ar fi putut fi evitat printr-o plasare a textelor conforma cu impaturirea ceruta de grila tipografica de pe verso.

Constructia riguros echilibrata si o litera interesanta (Futura Narrow, intr-o reusita prelucrare grafica) pentru titlul piesei compenseaza oarecum faptul ca pentru cele sase rinduri s-au folosit patru fonte in sase corpuri diferite – cam mult, mai ales ca in fotomontaj apar si semne tipografice. Din numele teatrului, cules in Helvetica ultra-light (litera cu un design altminteri greoi), designerul a reusit sa faca o figura dinamica: unul dintre putinele cazuri in care smaluirea (de altfel minima) are o justificare. Litera din care e construita sigla „tm“ aduce cu aceea din titlul revistei Scena si cu a siglei de la Dialog – un gen de coincidenta care ar trebui evitat. Cercul dintre picioarele m-ului minuscul ni se pare o idee prea antropomorfa, combinatia de violet cu vernil e stranie – dar sigla nu a fost, probabil, la dispozitie.
Tipodesignul de pe verso e realizat cu un minimum de mijloace. Futura e alegerea clasica pentru orice are de-a face cu arta si cultura. Corpul de litera si distanta interlinii corespund latimii coloanei, distributia e paginata ordonat si accentuata clar, textul e cules, uniform, in Futura Narrow.
Numele sponsorilor (dintre cei douazeci, doar doisprezece sint trecuti cu sigla) apar ordonat insirate in dreapta jos – fara o ordine anume, dar sigla designerului e prima… Ideea nu e rea, e doar o nepoliteta, dar nu sta nimeni sa observe ca si asemenea lucruri au importanta.
Citeva obiectii: sublinierile in XBold sint prea contrastante, combinatia light/book sau book/bold, la corp atit de mare, e mai armonioasa. Apoi, nu e clar care e rostul celor trei fonte diferite pentru patru titluri; mai ales ca versiunea de Futura Narrow, a carei prelucrare digitala arata bine la corp mare si in culoare, devine indistincta la 36p. Alinierea rindurilor intre coloane nu a fost luata in seama, iar distantele dintre capetele de coloana si marginea formatului sint inegale. Lipsa de aliniere e foarte vizibila in partea de sus, ocupata de elemente de text in corp mare.

Gindit cu rigoare functionala si fara mofturi artiste, executat cu cita grija se poate (are doar patru greseli de tipar, dintre care doua de accent in franceza), tiparit ingrijit, acest afis-program e un model pentru designul de uz curent. A-i oferi felicitari ar fi o jignire, a-l critica ar fi un exces de zel. Pe piata din Romania, acest exemplu este insa mult peste o foarte joasa medie. Cu constiinta ca trebuie deci sa il facem remarcat, cautam o formula politicoasa de incheiere si nu gasim decit: „Cu toata stima, la revedere“!

P.S.: Daca pina si acest designer foloseste semnul pentru tol drept ghilimele anglosaxone, in loc de ghilimele romanesti, lupta trebuie abandonata la acest punct. Regula are sa ajunga in manuale, cu sansa ca, voind sa se distinga, alti grafisti sa greseasca, odata si odata, corect.
_________
* Sonata Fantomelor, Teatrul Mic; afis-program, 670/480mm, impaturit, cvadricromie; Design: Maria design (? caseta tehnica lipseste)
(va urma)

Düsseldorf

 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
Fără epic (II)
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
Cele mai recente comentarii
ref matematicieni
ref softul roman
ref educatie
necunoastere regretabilă
Codruta CRETULESCU ?
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire