OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Debut cu bucla

A crede ca Editurii Univers ii lipseste o minima rutina de productie e absurd. Desigur, Univers (citusi de putin o exceptie) are o problema de imagine vizuala: in ciuda experientei – si a unei sigle binecunoscute si clare – cartile se prezinta inconsecvent si au, in cel mai bun caz, o eleganta rigida si demodata, contrazisa deseori de tot felul de improvizatii grafice – acesta este cazul obisnuit. Nu si la volumul de fata*, scos anul trecut: se distinge prin lipsa oricarei idei vizuale – nu e nici macar amestecul frecvent de gaselnite neinspirate, semn ca tehnoredactorul macar a incercat.

Coperta seriei nu are o regula coerenta de constructie. Coperta IV inverseaza elementele copertii I: toate reapar in alta aliniere si in alta pozitie, dar la aceeasi dimensiune – redundanta partiala semnalizeaza indeobste o variatie de continut sau de functie – care aici, desigur, nu are loc. Pe coperta I simetria axiala care pare sa fi fost in intentia machetatorului nu e sustinuta de paginare. Coperta IV are, in schimb, o constructie asimetrica, unde alinierea este aproximativa. „prim verb a“ (asa se citeste la prima vedere monograma seriei) e o creatie nu indeajuns gindita: a-ul final folosit ca element de legatura intre cuvinte e un calambur vizual slab. Jocul pozitiv/negativ inverseaza ordinea lecturii, astfel incit sigla se citeste eventual „a verb prim“. Spationarea manuala, obligatorie la acest corp de litera, a fost omisa. In fine, utilizarea siglei la dimensiuni mici n-a facut parte din proiectul de design: pe cotorul de trei milimetri, monograma devine o pictograma ilizibila.

Numele autorului, titlul volumului si nefericita sigla a seriei isi impart aceeasi Futura (in verzale sau litere de rind) si au in comun un joc pozitiv/negativ, ceea ce le face indistincte – mai ales pe coperta I, unde sint plasate adiacent. Sigla editurii e plasata la piciorul copertii I cu verzale de 9 mm si este culeasa in negativ pe ilustratie. Pe coperta IV, numele autorului este elementul care pare sa formeze o unitate cu sigla, si nu logotipul: sigla fara chenar, in pozitiv, e vizual mai aproape; logotipul de dedesubt are alta litera decit pe coperta I si e tiparit negativ intr-un chenar pe toata latimea, o delimitare clara dar neintentionata – si a cita subvarianta de identitate vizuala? Pagina de garda si pagina de titlu arata civilizat dar, evident, cu totul altfel decit coperta – la Univers nu altfel decit la mai toate celelalte edituri. Aici apare in fine si varianta originara a logogramei (logotipul in Clarendon de-o parte si de alta a siglei cu chenar), pe care editura il modifica prea des din cine stie ce motiv.

In interior nu mai e vorba de dezordine, ci de neglijenta, ceea ce la Univers ar fi trebuit sa produca macar ingrijorare. Spatiul egal (aici 15 mm, deci cam putin) si la cotor si la margine e o eroare de machetare frecventa si la alte edituri; lipsa de aliniere e si ea frecventa. Dar aici oglinda paginii e inexistenta, paginarea este inconstanta; cazul extrem: textul care incepe la un rind de marginea superioara, in vreme ce pe contrapagina titlul sta cu 30 mm mai jos. Erori de paginare sau de productie se intimpla, un lant de coincidente nefericite le-ar putea explica. Nu e clar insa cum de nu s-a oprit la timp productia. Asemenea farse tehnice pot fi privite, in principiu, ca o incalcare de contract; cu atit mai compromitatoare cu cit e vorba despre o serie de debuturi. Dar, cu un calambur asortat la obiect: debut sau rebut – ce conteaza o litera?

________
* T.O. Bobe, Bucla, Editura Univers, Bucuresti, 1999. Coperta seriei: Augustin Ioan. Tehnoredactor: Nicolae Serbanescu. Tehnoredactare computerizata Marilena Rapa.

Düsseldorf