Citeva pe scurt (1)
Cele citeva productii din urmatoarele doua episoade acopera performanta posibila in Romania la aceasta ora – spectrul e complet, dar predomina valorile mici. Orice se afla sub acest nivel minim (am comentat citeva exemple in numerele trecute) e, de fapt, inacceptabil.
Cica niste graficieni nu aveau esteticieni
Cu doi ani in urma, Editura Crater rata, in lipsa unui ochi exersat, o altminteri, la o adica, simpatica epigonerie dadaista: Urmuz de Pavel Susara*. Volumul e paginat corect, dar fara fantezia cuvenita: ilustratiile intra in concurenta cu textul, in dezavantajul ambelor. Poemele, in forma fixa, care nu depasesc niciodata o pagina, sint culese in vesnicul Times, cu corp 14 (marime de abecedar, nu de volum de poezie), ca pentru a umple spatiul.
Cuprinsul, destul de lung, e cules cu acelasi corp 14 si inghesuit pe doua pagini; inghesuiala e sporita de punctele prea dese care unesc titlul cu cifra paginii. Supracoperta si pagina de titlu nu au, ca de obicei, nici o legatura intre ele. Supracoperta (galbenul cald al hirtiei e prea intens), desi taiata prost (sau, intimplator, tocmai de-asta), reuseste – lucru rar – sa plaseze titlul si autorul exact pe cotor. Pe spate, ISBN-ul, cules vertical in corp 14, invadeaza cimpul galben pe care trandafirul lui Perjovschi ar fi meritat sa stea singur.
Ilustratiile sint paginate la limita formatului – cum aproape toate au un chenar desenat, apropierea de margini le sufoca. Sint tiparite separat, in bicromie – contrapagina ramine astfel singurul spatiu vacant, binevenit dar insuficient. Tiparul e neglijent – citeva pagini sint minjite bine cu albastru. Un volum amuzant, care ar fi avut mai mult farmec daca simtul formei ar fi functionat pina la capat.
Eclipsa nu e totala
Undeva intre bine si rau, un volum al lui Paul Vinicius**, in fine corect si elegant, de la Crater. Enumeram: unul dintre cazurile rare in care coperta e consecventa cu paginile de garda si de titlu si e paginata cu un simt discret al asimetriei. Litera titlului e maltratata sumar, acelasi efect ar fi fost si mai reusit cu una dintre numeroasele fonte elongate care au fost la moda acum vreo zece ani. In interior, simetria laterala nu respecta distanta de la stinga, un defect care, ce noroc, aici nu supara prea tare fiindca marginile sint suficient de largi. Ilustratiile umplu pagina pe care stau si ies uneori din format – cum una din trasaturile desenului este ductul fluent, ar fi trebuit poate incadrata cu mai mult alb in jur. O decizie gresita, culegerea cuprinsului: intins pe citeva pagini, diferenta de lungime intre titluri tine cifra paginilor prea departe: machetatorul a fost suficient de inspirat sa renunte la obisnuita punte de puncte dese, dar rindurile sint greu de urmarit – ar fi putut sa plaseze cifra la inceput. Intre cuprins si ultimul text lipseste pagina vacanta care desparte altminteri capitolele cartii. Cartea se termina cu ultima pagina de text: cum in interior nu se face economie de spatiu, aceasta incheiere abrupta ar fi meritat sa fie evitata.
O antologie nefolosibila
Un exemplu de design utilitar la limita de jos a corectitudinii este aceasta antologie fara mari pretentii***. Designul copertei reuseste sa aminteasca de tipografia lozincilor comuniste; dar nu reuseste sa se puna de acord cu designul paginilor de intrare in volum. In interior, fluxul de text nu a pus probleme speciale si oglinda paginii e cit de cit exacta. Paginile dintre capitole au, cum se cuvine, contrapagina vacanta. Cartea se termina insa abrupt cu o pagina de cuprins. O prefata si o postfata sint tiparite cu caractere de corp mic, in rinduri lungi si strinse – greu de citit. Volumul are destule erori de culegere (spatii lipsa, cratima in locul liniilor de pauza, ghilimelele gresite, spatieri necontrolate). Caseta tehnica e incompleta dar culeasa ingrijit. Un defect grav: cuprinsul nu enumera decit impartirile tematice, nu si cele citeva sute de titluri; aparatul paratextual lipseste. Orientarea in carte nu e posibila, folosul unei antologii e astfel pe jumatate anulat. La un volum de aceasta dimensiune, o jumatate de coala editoriala pentru lista poemelor si pentru o pagina vacanta ar fi cerut un efort prea mare?
–––––––
* Pavel Susara, Urmuz, Editura Crater, Bucuresti, 1998. „Stapin peste imperiul de hirtie“: Ion Papuc (tipografia, macheta? Numele putea fi scutit de transformarea in renume n.n.). Coperta si cincisprezece desene de Dan Perjovschi.
** Paul Vinicius, Eclipsa, Editura Crater, Bucuresti, 1999. Coperta si ilustratiile: Tudor Jebeleanu. Culegere: Ana-Maria Popescu. Tehnoredactare: Corina Mata. Tiparit la Tipografia Editurii Crater.
*** Poezia unei religii politice. Volum alcatuit de Eugen Negrici. Editura Pro. Tehnoredactare Toma Trasca. Procesare computerizata Mediagraph. Coperta Vasile Oncescu. Tipografia si anul aparitiei nu sint mentionate (n.n.).
Düsseldorf

