Joi, 4 octombrie 2007, ora 11.00,
Centrul National al Dansului Bucuresti
Moderator: Dorin Liviu Bitfoi
Dat fiind ca majoritatea creatiilor coregrafice in analize de continut se dovedesc a fi structurate conform tensiunii a doua principii fundamentale, masculinul si femininul, se impune o investigare a fenomemului prin prisma unui nou instrument, anume cel psihanalitic. Corporalitatea capata in creatiile coregrafice contemporane un joc ambivalent pe care ne propunem sa il punem in discutie acum si in lumina psihanalizei.
in cadrul creatiilor coregrafice care au schimbat istoria dansului, cum ar fi regindirea baletelor clasice realizata de Mats Ek, fenomenul teatru-dans impus definitiv de Pina Bausch, anumite creatii ale lui Jerome Bel sau ale coregrafei portugheze Vera Montero, au la baza fie conceptii psihanalitice folosite ca instrument in respectivele creatii, fie analize de continut traspuse in limbaj coregrafic. Dat fiind rolul psihanalizei ca „stiinta“ in dezvoltarea artei dansului, este necesara aducerea in dezbatere in spatiul cultural romanesc a conexiunii dintre cele doua.
De vreme ce dansul este, datorita unor paradigme traditionale, asociat principiului feminin si pentru ca in anumite momente ale istoriei coregrafiei exista reactii puternice la aceasta viziune, elementul masculin impunindu-se ca primordial, se ajunge la o tensiune cu efecte sintetizatoare intre cele doua principii. Avind in vedere statutul extrem de special al masculinului si femininului in configurarea discursurilor coregrafice si in elaborarea unor hermeneutici a acestora, precum si rolul lor in structurarea Eu-ului conform unor abordari psihanalitice, o analiza a dialecticii feminin-masculin poate conduce la realizarea unui spor de cunoastere pentru ambele discipline.
intilnirea realizata in parteneriat cu Asociatia Interdisciplinara de Psihanaliza Aplicata.

