Nr. 611 din 10.02.2012

Memoria locurilor
Biblioteca observator cultural
Editorial
Actualitate
In memoriam
Opinii
Document
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Memorialistică
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Mai   |   Numarul 473   |   De citit. Despre calitatea de intelectual

De citit. Despre calitatea de intelectual

Autor: Doina CORNEA | Categoria: Editorial | 6 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
De citit. Despre calitatea de intelectual

Intelectualii, statutul şi comportamentul lor mă preocupă şi mă îngrijorează. Ce este un intelectual, în viziunea mea? E omul care printr-un efort spiritual şi intelectual ajunge la o „bună aşezare în lume“ ca fiinţă morală, devenind totodată o conştiinţă a lumii, ca martor şi mărturisitor (nicidecum ca tăinuitor) al adevărului.

*

Intelectualul, prin atitudinile sale de viaţă, ar trebui să propună un model existenţial ideal în raport cu provocările, dar şi cu exigenţele veacului. Astfel, el s-ar manifesta mereu ca un purtător al energiilor înnoitoare ale neamului, poate chiar ale omenirii.

*

Cultura nu poate fi vie decît în măsura în care valorile ei sînt trăite, transformate în atitudini spirituale manifeste şi constante, chiar şi în cele mai potrivnice împrejurări. Artiştii, scriitorii noştri sînt, în bună parte, numai meseriaşi, producători iscusiţi de obiecte de artizanat artistic (poezie, proză), în care nu pun nici un fel de crez, de vreme ce sînt oricînd dispuşi să facă concesii politicului, modei, care tot un fel de cenzură e. Paradoxal e însă faptul că aceiaşi scriitori se lamentează apoi că nu intră în universalitate... or, acolo nu intră decît acele opere care poartă pecetea unei creaţii vii.

*

A fi intelectual nu înseamnă doar a avea un important bagaj de cunoştinţe şi a fi priceput în a le folosi. Desigur, aceasta este, şi ea, o componentă a calităţii de intelectual. Dar nu ajunge doar atît. Cînd mă gîndesc la marile noastre figuri de intelectuali din trecut, constat că ei aveau ceva în plus; iar acest „ceva“ era esenţial pentru că îi propulsa la un cu totul alt nivel. Acest altceva diferenţial consta, mai ales, într-o mărturisire consecventă a adevărului, vreau să spun, a gîndului lor adevărat despre realitate. Ei se considerau martori ai evenimentelor şi se simţeau moralmente obligaţi să le descifreze şi evalueze prin filtrul sensibilităţii lor morale, contribuind totodată la limpezirea conştiinţei semenilor lor. Inteligenţa, erudiţia, chiar actele acelor intelectuali erau constant luminate de fiinţa lor spirituală care dădea unitate, avînt, forţă întregii lor activităţi. Înţeleg prin fiinţă spirituală acele exigenţe interioare, valorice, constante, prin care omul răspunde provocărilor realităţii. Doar atunci cînd întreaga activitate a cărturarului se organizează în funcţie de aceste exigenţe de adevăr, de dreaptă judecată, de bine şi de frumos, putem vorbi de un adevărat intelectual, doar atunci se prezintă în faţa noastră o conştiinţă, un destin uman. Acestei familii spirituale i-au aparţinut Gheorghe Brătianu, Vasile Pârvan, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Constantin Noica, Dimitrie Gusti, Anton Dumitriu, îi aparţine Mihai Şora, i-au aparţinut episcopii greco-catolici, morţi prin închisorile comuniste pentru crezul lor; celor care au urmat, începînd cu anii 1950, chiar şi atunci cînd s-au ridicat deasupra mediocrităţii intelectuale, le lipseşte această dimensiune spirituală coordonatoare a inteligenţei, a talentului, a demersului în viaţa socială. Ei nu sînt decît tehnicieni ai inteligenţei. Ar putea deveni adevăraţi intelectuali, în funcţie de deschiderea lor reală faţă de valorile esenţiale şi de mărturisirea acestora de către ei.

*

În absenţa libertăţii contemplative, atitudinile noastre interioare încetează de-a fi vii şi creativ-responsabile. Ele fac loc intruziunii unor corpuri străine în conştiinţele noastre. Este motivul pentru care nu putem să-i considerăm intelectuali pe tehnicienii inteligenţei din societatea românească de azi. Le lipseşte libertatea, autenticitatea şi responsabilitatea atitudinilor lor interioare. În absenţa acestor trei condiţii esenţiale – strîns legate de Adevăr –, ei sînt manevrabili şi manevraţi; ei nu-şi trăiesc autenticitatea, ci sînt „trăiţi“ de nişte idei gata făcute, pur formale, impuse din afară conştiinţei lor în agonie de corifeii ideologiei marxiste sau ai unor curente de gîndire şi de creaţie, la modă.

 

Cluj, ianuarie 1989

 

Fragmente din volumul Doinei Cornea, Jurnal – ultimele caiete, Editura Fundaţiei Academia Civică, Bucureşti, 2009

 


Comentarii utilizatori

Doina Corneaboris marian - Joi, 7 Mai 2009, 09:27

Tot respectul ,dar nu trebuie sa creem un mit Doina Cornea, este un om onest, curajos, fara opera, ideile ei sunt acum la indemana fiecarui intelectual mai rasarit, rolul ei in anii ceaușismului s-a consumat, ulterior s-a exagerat rolul postrevolutionar

dupa razboi, multi destepti s-aratagodunov - Joi, 7 Mai 2009, 13:59

sunt asa putini cei care au avut curaj cu adevarat, incat au devenit un mit, restul - impostori

la indemina fiecarui intelectual mai rasaritdragos ioan - Joi, 7 Mai 2009, 17:21

tocmai "marturisirea consecventa a adevarului" si "cultura vie" ii desprte, cred, pe unii de conditia adevarata a intelectualului. chiar daca nu are opera si rolul ei se va fi consumat, pertinenta celor scrise acum 20 ani e perfect valabila

Aletheiamihai rogobete - Marti, 12 Mai 2009, 08:59

Adevarul neauzit este ori inexistent ori minciuna.Urechea mintii salbatice, pentru care daca nu ucizi esti ucis - cea a junglei in care astazi supravietuim - e surda din facere; cea manicheica, pentru care a intra-n pielea celuilalt inseamna a-l jupui mai intai, il aude ba pe cel pro,ba pe cel contra; daca n-are o cauza, fie si-n iluzoria infinitate, mintea rationalista nu numai ca nu-l recunoaste, ci-l si coseste cu totul din radacinile axiomatice - chipurile, nedeterministe.S.a.m.d. Cati auzim?

godunovii de ocazieboris marian - Marti, 12 Mai 2009, 12:23

indiferent de opinie, numai de godunovi ce nu cunosc politețea elementara nu este nevoie, libertatea visata nu se impaca defel cu grobianismul godunovilor, mersi

godunovii de serviciuboris marian - Miercuri, 13 Mai 2009, 09:39

una este doamna cornea si alta este atitudinea grosolana a unor godunovi de serviciu, care se declara ...anonimi, liberatatea tine de civilizatie, iubite tzar al marginașilor

 
 
 
 
Cele mai citite articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Supravieţuire înainte de alegeri?
AVALON. Modelul prezidenţial
La telefon, Ion Vinea
Cele mai comentate articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Exponatul
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Supravieţuire înainte de alegeri?
Caragiale de ieri şi politicienii de azi
Cele mai recente comentarii
Cand "executia simbolica" a tatuclui Base?
Prea multa patima
MEMORIA-I OCHIUL TIMPULUI ( şi nu numai d-lui. Peter Dan)
da, da,
vaz ca,
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Infocarte Uniunea Artistilor Plastici Cartier
 
Elite Art Gallery vreaubilet ro Corporate Image Reteaua literara Institutul Cultural Roman Business Edu Dana Art Gallery
 
International Experimental Engraving Biennial LicArt Senso TV