OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Nu stiu daca vechiul meu confrate intr-ale patimirii artistice, Silviu Oravitzan, s-ar arata incintat de formularea din titlu. Am urmarit, de fapt, sa cuprind intr-o singura sintagma doua fatete ale aceluiasi eveniment pe cale sa se petreaca. Prima se refera la un fapt cu totul exceptional: Silviu Oravitzan, un pictor din Lugoj, a fost ales printre protagonistii noului Muzeu National al Artei si Istoriei Catolice din Harlem. Pe 12 noiembrie, aceasta prestigioasa institutie muzeala newyrokeza – transferata acum din celebra Fifth Avenue intr-un spatiu extrem de generos si complet renovat, undeva in preajma celei mai importante catedrale catolice din capitala americana (Harlemul fiind acum 100 de ani fieful emigratiei germane si italiene) – isi redeschide portile intr-o conceptie muzeologica moderna, generoasa, dinamica si foarte diversa. Vor fi expuse pentru prima oara, intr-o viziune mai unitara si mai explicita, colectii de pictura, de sculptura, de documente diferite legate de istoria si evolutia catolicismului si a crestinismului, in general, fotografii, carti, portrete de ierarhi ai bisericii apostolice si obiecte de cult, muzeul detinind, printre altele, cea mai bogata colectie de tiare papale si episcopale, dupa cea a Vaticanului. De altfel, acest muzeu, prin profilul lui, este cel mai semnificativ dupa cel aflat in capitala religioasa a crestinitatii catolice. El se si afla sub patronajul Vaticanului, insusi papa Ioan Paul al II-lea i-a dat binecuvintarea dupa ce i-a trecut pragul in 1995. Nu departe de The National of Catholic Art and History se afla muzeul newyorkez al hispanitatii, cel mai mare asezamint de acest gen dupa celebrul Prado madrilean! Nu intimplator, printre sustinatorii noului proiect muzeal din Harlem se afla fostul primar al New York-ului, Giuliani, dar si actualul primar Blomberg, ambii aflindu-se in Consiliul managerial al muzeului. Alaturi de acestia, in Consiliul director se mai afla Hillary Clinton (birourile de avocatura ale ex-presedintelui american sint in vecinatate), William Fugazy, faimos bussinesman, arhitectul Arthur Rosenblatt, aflat pina nu demult in bordul celebrului Metropolitan Museum, dar si cunoscutii experti-manageri de arta, Donald Tramp si Edward Malloy, adevarat ferment al actualului muzeu. Structurarea colectiilor muzeului, asa cum pot fi ele contemplate si cercetate de catre public dupa 19 noiembrie, este fondatoarea si directoarea actuala a muzeului din Harlem, dna Christine Cox, fost curator al celebrilor artisti americani Andy Warhol, Frederic Hart si Arthur Rauschenberg. Impreuna cu contesa Marina von Kamarowsky, managera Casei de licitatii Christi’s din Luxemburg, a fost conceputa selectia operelor, a artistilor si a parcursului expozitional al noilor colectii de pictura, sculptura si alte obiecte de arta contemporana din noul muzeu.
Silviu Oravitzan se afla, alaturi de Dali, – socotit reprezentativ pentru expresia apuseana a picturii pe teme religioase a secolului XX (doua sali cu peste 50 de tablouri din cunoscutele cicluri de Ingeri si Crucifixuri) –, in topul artistilor care ilustreaza sacrul in spiritul doctrinei si al artei rasaritene. Evident, ambele optiuni curatoriale au avut in vedere formularile plastice cele mai coerente si mai apropiate de sensibilitatea privitorului contemporan. Artistului roman i-au fost destinate tot doua sali, in care sint expuse aproape 60 de pinze si alte compozitii (colaje, reliefuri, pictura-obiect, instalatii si texturi plastice) realizate in ultimul deceniu si expuse, de-a lungul anilor, la Frankenthal, Mainz, Kaiserslautern, Luxemburg, Paris, Marseille, Viena, New York, dar si la Timisoara, Bucuresti si, in vara trecuta, la Muzeul de Arta din Cluj.
Un traseu care l-a impus, asadar, atentiei cunoscatorilor de arta din Europa si Statele Unite, poate ceva mai mult decit celor din propria tara. Evenimentul consacra in chip fericit nazuinta unui mare artist contemporan, profund si statornic in cautarile sale spirituale si estetico-picturale, de a da corporalitate, prin arta sa, „luminii taborice, increate“, expresia inefabila a Divinitatii in viziune plastica – alta decit cele afirmate pina acum in istoria artelor vizuale. Este motivul pentru care creatia lui Oravitzan se afla din acest noiembrie in patrimoniul de valori al muzeului newyorkez.
Nu cu mult timp in urma, o importanta personalitate contemporana – Kiro – admirindu-i lucrarile intr-o galerie din New York, anticipa ritos evolutia ulterioara a artistului lugojan: „Crucile de aur – observa Kiro – pe care par a se scurge lacrimi de inger (care apar aproape in fiecare lucrare) sint, probabil, o suprapunere in microcosmos a unor transformari galactice. De aceea, in fata operelor lui trebuie vorbit in soapta, pentru a nu trezi Miracolul. Acum, la sfirsit de secol, cind zgomotul si fanfara aiuritoare si laudaroase ale artei moderne incep sa se stinga, se aud departe, in tacere, pasii umili ai Maestrului…“.
Aceasta era in 1999. Trei toamne mai tirziu, pasii maestrului Oravitzan, despovarati de umilinta unui indelung si sinuos periplu, patrund invingatori in Cetate!