OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In ziua a doua a Festivalului National de Teatru, duminica 1 decembrie, a fost jucat un „spectacol invitat“: Petit boulot pour vieux clown (Angajare de clown), montare a companiei franceze Théatre Régional des Pays de la Loire, in regia lui Patrick Pelloquet, asistat de Serge le Lay. Spectacolul, jucat anul trecut in cadrul festivalului de la Avignon, apoi in turnee prin numeroase alte localitatati franceze, a fost insotit in Romania de textul de prezentare al autorului pe care il publicam in acest chenar.


Piesa Angajare de clown ocupa un loc special in viata mea de dramaturg. Este, poate, piesa care mi-a fost jucata cel mai mult pe diverse meridiane ale lumii (in ultimii zece ani ea a fost montata in Franta, Germania, Italia, Polonia, Statele Unite, Finlanda, Austria, Rusia, Turcia, Brazilia, Moldova, Romania).
Dar Angajare de clown reprezinta pentru mine si un moment de ruptura emotionala si tematica, pentru ca este ultima piesa pe care am scris-o in Romania, inaintea plecarii in Franta. In 1987 eram obosit de tot demersul alegoric al „rezistentei culturale prin literatura“. Brusc am simtit nevoia de a scrie o piesa realista, despre trei clowni batrini care cauta de lucru, trei artisti aruncati la marginea societati si fortati, pe deasupra sa se devore intre ei.
Ultima montare a acestei piese in Franta, (spectacol prezentat acum in Festivalul de la Bucuresti) are o alta dimensiune emotionala pentru mine, cel putin din trei motive: in primul rind pentru ca regizorul Patrick Pelloquet a gasit textul pur si simplu intr-o librarie si s-a indragostit de el, in al doilea rind pentru ca actorii din distributie sint extrem de cunoscuti in Franta, si in al treilea rind pentru ca printre acesti actori se numara Jean-Claude Drouot.

Despre ce reprezinta Jean-Claude Drouot in viata mea merita sa spun citeva cuvinte. Cind eram copil (aveam, probabil, vreo 10-12 ani) urmaream fascinat la televizor un serial francez care se numea Thierry la Fronde. Cei din generatia mea si-l amintesc poate, era prin 1965-1967. Thierry la Fronde, un fel de haiduc chipes, istet si viteaz care ii dobora pe cei rai cu o prastie, era eroul meu preferat. Nu pierdeam, deci, nici un episod din Thierry la Fronde, ca sa nu mai spun ca prastia lui Thierry la Fronde a facut pui in anii difuzarii serialului. Cel putin in orasul meu natal, la Radauti, unde baietii de virsta mea de pe strada Voluntarilor se jucau toti de-a „Thierry la Fronde“ si nu putine geamuri au platit cu viata din cauza fascinatiei noastre pentru eroul de serial francez. Imi amintesc chiar ca una dintre cele mai triste zile din viata mea de copil a fost cind televizorul s-a defectat exact inaintea difuzarii unui nou episod cu Thierry la Fronde.

Dar sa revin la momentul cind, acum un an, la Paris, regizorul Patrick Pelloquet m-a sunat pentru a-mi spune ca doreste sa monteze Angajare de clown. Dindu-mi el detalii despre distributie, ce aflu: ca personajul meu Pepino va fi jucat de Jean-Claude Drouot, actor la Comedia Franceza, cu o filmografie impresionanta la activ printre care… rolul titular din Thierry la Fronde, rol incarnat cu aproape 40 de ani in urma. Eroul meu din copilarie, devenit intre timp un distins domn de 64 de ani cu o barba impozanta, urma sa joace si „sa moara“ in piesa mea… Cum sa nu simti o puternica emotie cind afli ca un idol din copilarie revine ca un bumerang patru decenii mai tirziu ca sa incarneze, de data aceasta, un personaj scris de tine?
Pe acest fond de coincidente care dau de gindit s-a nascut, deci, in Franta noua montare cu Angajare de clown (titlul piesei in franceza este Petit boulot pour vieux clown). Spectacolul a avut un enorm succes, atit la Festivalul de teatru de la Avignon (off) unde a fost prezentat anul trecut, cit si in turneu (spectacolul a fost jucat in aproximativ 40 de orase din Franta, urmind ca anul viitor sa fie prezentat si la Paris).