OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

„A treia republica“ pare deocamdata o buna idee de marketing, dupa modelul „a treia cale“ pe care au incercat sa-l impuna ideologii PSD. In perioada 2002-2004, partidul condus de Adrian Nastase a incercat mai multe formule de schimbare a imaginii, cu intentia de a delimita perioada „post-comunista“ de cea „reformista“. „A treia cale“, ideea lui Anthony Giddens, fost director al London School of Economics si artizan al doctrinei „New Labour“, nu i-a ajutat pe social-democrati. Mutarea partidului spre centru, fara o reforma interna serioasa, cu efecte asupra electoratului, a esuat, iar PSD mizeaza si acum in mare parte pe ceea ce a ramas din simpatizantii lui Ion Iliescu.

„A treia cale“ nu a reusit sa stringa in jurul PSD intelectualii, nu i-a schimbat programul si nici imaginea. Lucrurile se misca insa in rindurile social-democratilor, iar conflictele pentru succesiune si reformare ar putea da roade, mai cu seama ca Anthony Giddens, sociologul si ideologul stingii britanice, sfatuitor si prieten al lui Tony Blair, este asteptat la Bucuresti pentru a supraveghea viitorul program de guvernare al PSD. E posibil ca „a treia cale“ sa aiba efecte la sase ani dupa adoptarea sa de catre social-democratii romani, desi ideea ca „statul social este antidemocratic“ si ca doctrinele de partid au devenit „irelevante intr-o lume globalizata“ va fi greu de digerat de PSD.

Ideea celei de „a treia republici“, lansata in mediul civic favorabil presedintelui Traian Basescu si preluata de Partidul Liberal Democrat, incearca sa delimiteze epoca „tranzitiei postcomuniste“ de cea a „reconstructiei institutionale“, perioada prebasesciana de cea basesciana. Proiectul propune in primul rind o noua constitutie, care sa clarifice rolul si locul principalelor institutii democratice ale statului, dar si o forta politica denumita Uniunea pentru Noua Republica, inspirata de modelul francez.
Posibila „unificare a fortelor de dreapta“, anuntata nu de mult de Teodor Stolojan, liderul PLD, ar urma sa adune sub aceeasi umbrela partidul patronat de Gigi Becali si minuscula formatiune „crestin-democrata“ condusa de fostul sef al spionajului, Ioan Talpes, alaturi de PD si PLD.

Aceste formatiuni ar urma, cu alte cuvinte, sa fie motorul instaurarii celei de-a treia republici, care ar lua nastere odata cu ce-a dea treia Constitutie postdecembrista.
Valeriu Stoica, strategul PLD, socoteste ca in urmatorii patru ani Romania ar putea avea o noua lege fundamentala, care sa stabileasca fie un sistem prezidential, fie unul parlamentar, care sa lamureasca statutul Curtii Constitutionale si care, eventual, sa modifice organizarea administrativa a tarii. Modificarea profunda a Constitutiei nu va putea incepe probabil inainte de alegerile generale din 2008, fiindca pina atunci razboaiele politice interne si interesele divergente ale parlamentarilor vor bloca orice demers de acest fel. A treia republica nu va putea aparea deci prea curind, dar sintagma va putea functiona cu mai mult impact decit „a treia cale“ in viitoarea campanie electorala. Partidul Democrat (cu sau fara PLD) va prelua ideea sub forma de slogan, girat nu doar de presedintele Traian Basescu, ci si de intelectualii care, fara voia lor, vor fi basculati in politica de partid.