Nr. 719 din 18.04.2014

On-line - actualitate
Restituiri
Focus
Editorial
Actualitate
In memoriam
Polemici
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Religie
Eseu
Arte
Rubrici
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2002   |   Ianuarie   |   Numarul 100   |   Delatiune si gindire centripeta apropo de analiza regionalismului

Delatiune si gindire centripeta apropo de analiza regionalismului

Autor: Ovidiu PECICAN | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Articolul dlui Ilie Serbanescu intitulat „Regionalizare“ sau centrifugarea Romaniei – 22, nr. 52, 25-31 decembrie 2001, p. 4 – reprezinta, prin caracterul lui defaimator si intolerant, o culme a crizei de discurs democratic prin care s-ar parea ca acest publicist trece. In cele ce urmeaza voi deconstrui critic atitudinea ingrijoratoare ilustrata de dl Ilie Serbanescu in articolul mentionat. Aceasta ar putea fi caracterizata, dincolo de pretentia autorului ca discuta concret propunerea de regionalizare a Romaniei, drept sovinism, lipsa de buna-credinta, omisiunea prezumtiei de nevinovatie si chiar delatiune cu incitare la represiune. Temeiurile in baza carora emit toate aceste diagnostice vor fi argumentate mai departe.

Atunci cind, inca de la inceputul textului, fara a-si lua vreo precautie autolimitativa, autorul spune ca „... in ce ma priveste, in problema maghiara sint de partea romana!“, el face mai mult decit o profesiune de credinta patriotica. Practic, el spune ca ori de cite ori va fi vorba in vreun fel despre romani si maghiari, va tine automat si din capul locului partea romanilor, indiferent la ideea de justete, dreptate ori la alte imperative (morale, de exemplu). O asemenea declaratie, subinteleasa in cazul unor extremisti de dreapta in virtutea programului lor civic si politic, devine inexplicabila in cazul unui intelectual democrat, care parea sa adere la valorile statului de drept si ale liberalismului (oricit de larg inteles). Fara indoiala, nimeni nu poate avea aprioric dreptate doar in virtutea faptului ca s-a nascut in interiorul unei anumite limbi si culturi, si nu al alteia. In mod limpede, atitudinea dlui Serbanescu – raspicat afirmata („scurt, fara polemici“, zice autorul) – nu dezvaluie o adeziune la valorile convietuirii si cooperarii interetnice, ba chiar este in dezacord cu prevederea constitutionala a egalitatii tuturor cetatenilor statului nostru, indiferent de limba, sex, religie si optiunile politice. Oare, in viziunea acestui analist cetatenii municipiului Sibiu au incetat sa fie, in marea lor majoritate, romani numai pentru ca au preferat sa aleaga democratic un primar german? Daca pentru dl Serbanescu patriotismul inseamna discriminarea hotarita, fara discutii, a alteritatii etnice, daca Domnia sa slujeste ideea puritatii etnice (o naluca periculoasa!), acest lucru trebuie adus la cunostinta publicului si aratat in lumina potrivita. In ce ma priveste, nu vad nici o piedica in a colabora cu cetatenii maghiari, sasi, bulgari, romi, evrei sau de orice alta etnie din Romania in ideea de a face din tara noastra una in care democratia sa functioneze la toate palierele vietii.

Referindu-se la memorandumul pentru regionalizarea Romaniei, o propunere de dezbatere avansata societatii noastre de un grup de intelectuali romani si maghiari (printre care ma numar), dl Serbanescu spune: „Este un demers politic clar, despre care adversarii – cei ce sint romani in cuget si simtiri – nu prea au curajul si responsabilitatea de a spune deschis ce s-a intimplat de s-a ajuns aici, pentru ca e foarte simplu sa-i taxezi drept tradatori de neam si tara pe romanii care au semnat si ei memorandumul (subl. O. P.), dar astfel nici nu rezolvi problema si nici macar nu poti furniza vreo explicatie ca invatatura pentru ce ar fi de facut“. Autorul este deci nemultumit ca romanii adevarati – nu ca d’alde noi! – nu sint destul de decisi in a rezolva problema. In opinia dumisale e prea putin si, in orice caz, foarte simplu, la indemina, sa fim facuti tradatori de neam si tara. Asemenea sintagme, provenind din retorica extremei drepte (si stingi!), sint dezonorante doar pentru cei care le profereaza. (Ele nu l-au dezonorat pe Nicolae Iorga atunci cind legionarii s-au crezut chemati sa i le aplice.) Dar dupa dl Serbanescu, „romanii in cuget si simtiri“, definiti – cum am vazut – ca adversari prin excelenta ai oricarei cooperari cu cetatenii de alta etnie ai Romaniei – ar trebui sa procedeze mai decis, oferind ansamblului social si explicatiile aferente (care?).

Explicatiile sint simple: statul birocratic si corupt este de reformat, o stiu pina si copiii strazii. Mai sint necesare si alte explicatii?! Sigur insa ca pe autor asemenea chestiuni vizibile nu il conving. Drept care ii desemneaza pe semnatarii romani ai memorandumului drept tradatori, calomniind, incitind la ura si cheamind patriotii la razbunare. Domnia sa pare sa se defineasca astfel drept intolerant, necumpatat, lipsit de buna-credinta si, in orice caz, nepindit de recursul la prezumtia de nevinovatie, la care orice om are dreptul intr-o democratie. Aceasta utilizare pripita a mijloacelor de expresie – care poate parea mai mult decit este, daca nu apar precizari suplimentare – il descalifica pe autor in ochii oricui pariaza pe constitutionalitate, statul de drept, drepturile universale ale omului si cetateanului si, iarasi, democratie.

In fine, nemultumit de cele spuse anterior, dl Serbanescu atrage atentia oficialilor ca „Ele (autoritatile de la Bucuresti – n. O. P.) au ... obligatia nationala de a se opune cu obstinatie, folosind toate celelalte mijloace posibile – daca pe cele economice le-au ratat – pentru a pastra Ardealul in cadrul statului national unitar roman“. Oare ce anume intelege publicistul prin expresia „toate celelalte mijloace posibile“? Cita vreme el nu o precizeaza, aceasta poate fi interpretata ca o incitare la represiune, ba chiar la mijloace neconstitutionale (santaj, compromitere, agresiune privata, asasinat). Nici o precizare ulterioara nu a venit sa impiedice asemenea interpretari, transante poate intr-un fel nedorit, pe care fraza Domniei sale le permite.

Pentru toate cele de mai sus, consider ca dl Serbanescu nu merita o contraargumentare a tezelor Domniei sale, intemeiata pe temeri, suspiciuni si rea-credinta. Accept ca parteneri de discutie doar pe acei cetateni care se situeaza in interiorul regulii jocului dialogului democratic. Nu poti argumenta la paritate cu fanaticii, cu incitatorii si cu oamenii lipsiti de o elementara buna credinta. Este trist si rusinos ca, in loc sa discutam modalitatile efective de ameliorare a cadrului de viata comun existent, ne irosim energiile in proiectii irationale si chemari la ura etnica ori represalii. A fi roman nu este in contradictie cu a fi democrat.

Etichete:  Ilie Serbanescu
 
 
 
Cele mai citite articole
Nicolae Manolescu şi posteritatea lui critică
Îi înţeleg din ce în ce mai bine pe bătrînii critici
UN PUNCT DE VEDERE. Alexandru Matei mi-a dat curaj
„Mai bine ar sta în banca ei“
Tot Maiorescu şi Gherea?
Cele mai comentate articole
TANDEM. Salto mortale
UN PUNCT DE VEDERE. Alexandru Matei mi-a dat curaj
„Mai bine ar sta în banca ei“
Nicolae Manolescu şi posteritatea lui critică
Paşte fericit!
Cele mai recente comentarii
prietene,
nu-mi fierbe chiar oala,
La ei si la noi
dezicere
Kronos
 
Parteneri observator cultural
Animation Magazine Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural Modernism Reteaua literara Institutul Cultural Roman Gazduire
 
ONB filarmonica george enescu Radio Romania Muzical Artline Liternet Cartier Bookland
 
Phoenix Entertainment Teatrul de arta Radio France International Romania Arhiva Nationala de Filme Uniunea Artistilor Plastici Dana Art Gallery Teatrul de pe Lipscani
 
bookiseala.ro Godot Cafe-teatru Viva East Infocarte Comunitate foto Elite Art Gallery Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Fundatia Culturala Greaca Şcoala Micile Vedete Editura Litera Scrie despre tine Regizor Caut Piesa Muzeul Ţăranului Român Business Edu
 
Senso TV LicArt
Sculpture