OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Ne imaginam o retorica a hackerilor; poate e prea mult spus o retorica sa zicem un discurs; al spargatorilor de coduri; toate avangardele au in program retorica spargatorilor de coduri: vizuale, lingvistice, de comportament. Poate chiar sociale, politice, geo-politice. Poate chiar cartografice. Poate chiar ideologice. Sa nu dramatizam. Gardienii, paznicii, ciobanii, ciobanasii vechilor coduri vor reclama (re-clama!) lipsa subiectilor, subiecti estetici (est-etici) si estetizanti, reconfortanti, statici si statuti; mioritici prin ex-celenta in spatiul romanesc, prin definitie TRAditional, TRAgic si TRadator.
TRA-TRA-TRA. TRA-la-la.
Coduri vizuale moarte, pazite cu strasnicie de multi UNI-versitari. Dragi hackeri, retorica inutila, asa e, reciclarea vizualului incepe – a inceput de mult – cu spargerea codurilor vizuale, si nu atit cu argumente intelectuale, ci prin concret-ete si concret-izare. La lucru deci/…lopeti.
Noile strategii ale vizualului pleaca de la de-vizualizarea, re-vizualizarea, re-articularea spatiului. Chiar si al celui mioritic. De-vi-zualizarea spatiului mioritic sau Re-vizualizarea spatiului mioritic-www.(…).ro sau Re-articularea aceluiasi mioritic romanesc, vrincean sau ungurean.
Beauty and the East in care East se poate citi Beast. Bestia, monstrul ca paradigma a Estului, a ceea ce Vestul, in relatia lui cu dublul poate da. Estul e fortat sa ia pozitia lui excremental remainder1. Pentru ca Vestul sa ramina pur. Sa ramana curat. Imaculat. Co-relatia intre subiectivitatea carteziana si dublul sau excremential. Tema dublului, background-ul, mapping post-socialism.
E o lectie invatata de curind de la sloveni. La Ljubljana, la Manifesta2. A 3-a editie. In care romanii n-au ce cauta.

N-au? Ce cauta?

N-au.
Ce cauta?

sau

N-au ce.
Cauta …

sau etc., etc…


Puncte de vedere la Mani festa
…….. (de vedere)

+festa
(fête)


1) NU e o expozitie, ci (spun ei):
-a) o institutie deschisa si flexibila
-b) un discurs global, local si personal
-c) un proces-platforma de opinii, intrebari, retorici, discursuri.

Retro-avangarda ei au
Ideologie noi avem

Ideologia ca balast; nu ca falsa constiinta; nu ca iluzie, greseala, reprezentare distorsionata.

2) Ce am mai bagat la cap: de-codarea cliseelor (verbale, vizuale); dez-articularea cliseelor; instaurarea (sau tendinta de instaurare) a altor clisee; marele MELANGE.
3) Starea de limita-Borderline syndrome (titlul Manifestei) penduleaza intre niveluri de semnificatie – psiho-nevrotic, studiat de Kernberg si Kohut in SUA, de Bergeret in Franta – si cel artistic, geo-politic, social sau personal.

Nivelul geo-politic, integrarea europeana si administratia de la Bruxelles comentata ca fiind prea centralizata si birocratica pentru a surmonta criza diversitatii) ia locul vechilor nivele, clisee estetice, estetizante.

Borderline syndrome se refera si la conduita de autodistrugere prin impulsuri suicidare, acci-dente sau abuz de toxice.
In romanul lui Paulo Coelho, Veronika se hotaraste sa moara3 invocind ca fals motiv faptul ca un jurnalist occidental isi incepe articolul cu intrebarea: „Unde este Slovenia?“
„Daca habar n-au unde e Slovenia, Ljubljana trebuie sa fie un mit – ca Atlantida sau Lemuria“ – gindeste Veronika, in spiritul corespondentului occidental „care vedea pentru intiia oara Slovenia, fara indoiala, cu toate cheltuielile acoperite“.
„Nimeni, nicaieri in lume n-ar incepe articolul cu intrebarea unde e muntele Everest – in schimb, in plina Europa, un ziarist de la o revista importanta nu se jeneaza sa puna o intrebare de genul acesta, deoarece era sigur ca majoritatea cititorilor sai habar n-aveau unde este Slovenia. Si cu atit mai putin Ljubljana, capitala ei.“

De ce oare aceasta lipsa de reprezentare cartografica ne face atit de sensibili, prin ce proiectii perverse ai sentimentul ca cineva sau ceva se poate hotari sa moara, la fel de bine, pe motive similare, si la Bucuresti?
Hackeri? Coduri vizuale moarte?

Sa nu ne amagim. Inca o data, retorica inutila. Nimeni nu vorbeste despre Bucuresti, ci despre Ljubljana.

La Bucuresti nu se poate muri.

__________
1. Marina Grûini´c, Fiction Reconstructed, Selene, Vienna 2000.
2. Manifesta, European Biennial of Contemporary Art, Ljubljana, 23.6-24.9.2000 Curatori: Francesco Bonami, Ole Bouman, Mária Hlavajová si Kathrin Rhomberg.
3. Paulo Coelho, Veronika se hotaraste sa moara, Bucuresti, Humanitas, 2000.