Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2007   |   Iunie   |   Numarul 376   |   Despre antropomorfina la Cluj

Despre antropomorfina la Cluj

Autor: Vlad ROMAN | Categoria: Actualitate | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
La sfirsitul lunii mai s-a desfasurat o noua intilnire Phantasma (din a doua serie, cu invitati de elita) sub tutela Centrului de cercetare a imaginarului, avindu-l ca oaspete pe comparatistul canadian de origine romana Calin-Andrei Mihailescu (specializat in Baroc, Renastere, dar si in filozofia franceza a secolului al XX-lea si in postmodernism), care a propus spre dezbatere conceptul de antropomorfina (prezentat deja cititorului roman in volumul cu acelasi titlu, aparut la Editura Curtea Veche).

Au participat la dezbatere: Corin Braga, Sanda Cordos, Ruxandra Cesereanu, Stefan Borbély, Mihaela Ursa, Laura Pavel, Doru Pop, Luminita Jucan, Calin Teutisan, Anca Hatiegan, Ovidiu Mircean si subsemnatul. in fata unui concept care implica o datare a postmodernismului (pe care il intelege ca ipostaza a modernismului) si care se considera subsecvent disparitiei conceptului de subiect in cultura europeana, discutiile s-au construit cameleonic in mai multe puncte distincte: 1. constituirea stilului din textul prezentat (ludic, apoi serios, autoscopic, voit sclipitor, mecanizat, intruziv, alocentric si tandru) ca marca a relatiei motrice in text dintre acesta si scriitor/cititor; 2. legitimarea conceptului de antropomorfina in grila culturii europene, urmind o istorie de la hypokaimenon-ul grec la moartea subiectului si, astfel, intelegerea antropomorfinicului ca instanta transsubiectuala, non-mediata de cunoastere, sustinuta de confortul societatilor contemporane, de adictie, de anestezie si dematerializare (de unde inlocuirea realului de virtual sau de posibil); 3. delimitarea posibilitatilor de care dispune conceptul, de la limitele sale hermeneutice (caz in care interpretarea se justifica doar ca postpretare), la indiferenta fata de o etica crestina sau fata de umanism, la intelegerea operei de arta ca o co-prezentificare dincolo de (sau fara) instrumentele analitice traditionale, la reducerea capacitatii de semnificare, la eliberarea fata de un model restrictiv etc., discutiile fiind rotunjite sintetic de observatia lui Calin-Andrei Mihailescu: „antropomorfina este fenomenul care isi arde propriile punti“.

 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
Fără epic (II)
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
Cele mai recente comentarii
ref matematicieni
ref softul roman
ref educatie
necunoastere regretabilă
Codruta CRETULESCU ?
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire