Despre cultură, patrimoniu şi instituţii care le reprezintă

Autor: Alexandru BARNEA | Categoria: Actualitate | 6 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Despre cultură, patrimoniu şi instituţii care le reprezintă

În atenţia tuturor şi, desigur, a guvernanţilor, Parlamentului şi preşedinţiei

De notat că, în septembrie 2009, instituţia numită de noi în finalul listei de mai sus a lansat public un material amplu privind protecţia patrimoniului din România, sub titlul Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale, fapt care denotă preocuparea forului amintit pentru chestiunea în cauză, preocupare de mult timp a semnatarului rîndurilor de faţă.

– Înainte de a expune chestiunile recente şi dureroase privind subiectul enunţat prin titlu, voi nota observaţia personală – care nu este doar a subsemnatului –, potrivit căreia societatea din România nu era şi nu este încă pregătită, în lipsa unei legislaţii coerente, pentru descentralizări şi autonomii locale. Se va vedea mai jos pentru domeniul pronunţat.

– Cu doar cîţiva ani în urmă, o decizie locală a Consiliului Judeţean Constanţa a dus la transformarea, prin unificare într-un fel de SRL, a instituţiilor de cultură din judeţ. Puţin mai lipsea ca pe o rezervaţie sau alta, fiecare cu monumentele ei, să apară construcţii sau amenajări turistice fără avizul specialiştilor în domeniu. Începutul era ca şi făcut, în ciuda eforturilor comisiilor de specialitate şi ale Ministerului Culturii şi Cultelor însuşi.

La intrarea dinspre Cernavodă în oraşul Constanţa se vede azi, pe partea dreaptă, un vapor, pus să fie montat pe o schelă de către Primărie, ca simbol naval al oraşului. Mai sînt cîteva la alte intrări, inclusiv la Gara CFR, toate de fabricaţie sovietică, scoase din uz. Doar că, la intrarea sus-numită, dinspre Cernavodă şi Ostrov, pentru ca vasul să fie mai de departe vizibil celor care vin pe autostradă, Primăria a pus să se taie o parte din Valul Mare, monument istoric din secolele X-XII. Reacţia scrisă a specialiştilor a rămas fără răspuns, în ciuda legislaţiei, desigur punitivă în asemenea caz.

– În anul curent, alte hotărîri locale afectează grav aparatul cu atîta trudă recompus după 1989. Lucrurile au luat amploare după dispoziţiile guvernamentale referitoare la reducerile cheltuielilor administraţiilor locale. Acolo, în cazuri ca acelea pe care le voi evoca, reducerile au început de jos în sus, prin hotărîri ale unor consilii judeţene.

– Aşa, de pildă, în judeţul Tulcea, autorităţile locale, împreună cu conducerile instituţiilor locale, care, ulterior, au şi fost schimbate, au redus paza siturilor arheologice. Aşadar, puţin le-a păsat de soarta monumentelor istorice din teritoriu.

– La fel arăta şi propunerea Consiliului Judeţean Constanţa, dar, la reacţia Prefecturii, a Ministerului Culturii şi a unor specialişti din muzeele afectate, proiectul n-a fost pus în aplicare. Din cîte ştiu, s-a revenit asupra lui în cel puţin alte două decizii, din fericire nepuse în practică.

– Aceleaşi autorităţi, împreună cu colaborarea unor responsabili locali cu autoritate discutabilă, au decis, recent, excluderea din structura Muzeului „Callatis“ Mangalia a celor mai calificaţi arheologi din această instituţie, a căror contribuţie la salvarea unor monumente ale oraşului antic este incontestabilă. Mărturie stau rapoartele publicate anual în Cronica editată prin Comisia Naţională de Arheologie de pe lîngă Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Din cîte am aflat, motivaţia era ridicolă, fiind invocate între altele chestiuni disciplinare.

– În cazul de mai sus, îmi e teamă că motivaţiile reale pot fi de altă natură. Oraşul antic Callatis – Mangalia de astăzi –, avea apărători incomozi în cei patru arheologi. Cei rămaşi, probabil (un pensionabil, un necalificat şi un angajat extern), ar fi mai uşor de cîştigat prin vulnerabilitatea lor în neglijarea şi chiar în distrugerea oraşului antic. Aşadar, încă o situaţie în care se vede că patrimoniul este în pericol.

––––––––––––––––

Alexandru BARNEA este şeful Catedrei de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei din cadrul Universităţii din Bucureşti, cercetător ştiinţific principal, gradul I la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române.

Recomanda articolul prin:

Comentarii utilizatori

patrimoniu si institutiiAna - Luni, 6 Decembrie 2010, 19:58

Aparatorii "incomozi" ai patrimoniului aveau obligatia sa-si publice rapoartele de sapatura, timp de 10 ani nu au editat un volum de specialitate, saci intregi de ceramica au asteptat sa fie cercetati,contracte de cercetare sau supraveghere arheologica sunt sporadice, in lipsa activitatii stiintifice unul si-a gasit drept preocupare denigrarea si hartuirea colegilor fie direct sau indirect,altul isi vede ca intotdeuana de afacerea proprie si viziteaza tari cu potential cultural ridicat,altul construieste jocuri pe calculator, iar ultimul vine la serviciu cand isi aduce aminte. Si-au permis ani de zile sa dea prioritate activitatilor personale si mai putin stiintifice,stiind sa manipuleze emotional un bun aparator,in grup par "credibili", starnesc compasiunea mai lesne,se considera cei mai mari "specialisti " dobrogeni din toate timpurile,acolo unde sunt ei , altii sunt considerati nulitati,nespecialisti,neprofesionisti etc. Este timpul sa acordam respect tuturor celor ce trudesc pentru arheologia romaneasca,sa recunoastem valorile acolo unde sunt,sa inlaturam minciuna si impostura unora ce doresc cu orice pret sa urce pe scara valorilor doar apeland la denigrare si minciuna dar si la un bun " aparator" , ce le va fi util pana in momentul in care-si vor indeplini un interes sau altul,nu este primul om de care se folosesc,asteptam finalul.

D-le prof Barnea, mintiti cu buna-stiinta!Dr. Sorin Marcel Colesniuc, director al Muzeului de Arheologie Callatis Mangalia - Luni, 6 Decembrie 2010, 21:49

D-le prof Barnea, este regretabil ca, desi stiti care este adevarata situatie de la Muzeul Callatis, continuati sa faceti jocul mizerabil al unor indivizi care au lucrat pana de curand la muzeul din Mangalia. Acesti asa-numiti de dvs „cei mai calificati arheologi din institutie” sunt de fapt niste incompetenti si frustrati. Si am sa va si explic motivele: au ajuns la 40 de ani si nu au fost in stare nici macar sa-si termine doctoratul, sau sa scrie o carte. De aici si toate frustrarile si nemultumirile acestor indivizi pe care dvs ii laudati. Este jenant! Cu toate eforturile pe care le-a depus responsabilul stiintific al Callatisului, dr. Mihai Ionescu, de a va prezenta situatia de la muzeul nostru, dvs insistati in a va compromite implicandu-va in mizeria si haosul create la Mangalia de acesti indivizi. Este urat, din partea dvs, ca va implicati si sustineti asemenea specimene! Intrebarea mea este: prin ce s-au remarcat acesti protejati ai dvs, in afara faptului ca au creat scandaluri in institutie si au facut tot felul de reclamatii, de cele mai multe ori stupide?
Uitandu-ma pe materialul scris de dvs, mi-e greu sa accept ca ati scris cu buna-stiinta acele fraze care aduc un grav prejudiciu de imagine Muzeului Callatis si colectivului sau de specialisti. Acel „pensionabil” de care vorbiti are aceeasi varsta ca si dvs, are doua doctorate si o bogata activitate stiintifica in domeniul arheologiei si se va pensiona, cu siguranta, inaintea dvs.
Acel „necalificat” de care amintiti a terminat Facultatea de istorie, specializarea istorie-arheologie (exact asa scrie pe diploma de licenta), a terminat un doctorat in arheologie, este “specialist” in Registrul Arheologilor din Romania, este cercetator stiintific, este directorul Muzeului Callatis si are publicate mai multe articole in Cronica Cercetarilor Arheologice decat acei asa-zisi „cei mai calificati arheologi din institutie”.
Si, in fine, acel „angajat extern” este responsabilul stiintific al Callatisului, angajat cu jumatate de norma la muzeu, un pasionat al arheologiei, cu o activitate stiintifica remarcabila, care a facut enorm de mult pentru salvarea patrimoniului callatian, in comparatie cu acei indivizi pe care dvs ii sustineti si care, in loc sa stea pe santiere, preferau sa stea prin carciumi.
Sunt numeroase persoane in Mangalia care pot confirma faptul ca, in loc sa stea pe santiere, fiecare dintre ei avea diverse alte activitati intelectuale, dupa cum urmeaza: unul statea la birou - unde consuma alcool, juca jocuri pe Internet si viziona filme porno. Al doilea ajungea la serviciu doar atunci cand nu il trimitea sotia prin tara dupa marfa, pentru ca este un fel de sofer la firma nevestei. Al treilea venea la birou pentru a viziona filme cu arte martiale si pentru a-si ameninta colegii cu bataia sau cu moartea, iar al patrulea venea la serviciu doar cand isi aducea aminte, iar la birou juca jocuri pe calculator. Toate acestea pot fi confirmate de cel putin 15 persoane din Muzeul Callatis, dar si de alti cetateni care ii cunosc foarte bine pe acesti patru indivizi, care continua si acum reclamatiile catre Comisia Nationala de Arheologie, acolo unde va are pe dvs ca protector si om de incredere.
Cum ar fi, d-le prof Barnea, sa fiti sunat la telefon de unul dintre „cei mai calificati arheologi din institutie” , pe nume Constantin Robert, si sa vi se spuna: „Sa va f...t in gura d-le profesor! ” Acest fapt i s-a intamplat lui Mihai Ionescu, responsabilul stiintific al Callatisului. Cum ar fi. d-le prof Barnea, ca cei care sunt in subordinea dvs sa va aduca injurii, sa va jigneasca si sa refuze sa mearga pe santiere atunci cand dvs ii trimiteti? I s-a intamplat de multe ori lui Mihai Ionescu. Cum ar fi, d-le prof Barnea, ca sotiei dvs sa i se spuna: cucuvea, matracuca si curva si sa fie trimisa “la produs, pe centura”? Asa s-au adresat „cei mai calificati arheologi din institutie” colegelor din muzeu, in numeroase randuri, motiv pentru care acestea au facut numeroase sesizari catre conducerea muzeului si catre Politia Mangalia, disperate de comportamentul ofensator si jignitor al „celor mai calificati arheologi din institutie”. Intr-o zi, una dintre colege l-a sunat disperata pe directorul muzeului spunand: „Sunt afara, stau tremurand pe o banca in fata biroului si mi-e groaza sa intru!”. Unul dintre „cei mai calificati arheologi din institutie”, pe nume Constantin Robert, era baut si facea scandal in birou. Mai mult, colega spunea ca a fost agresata sexual, motiv pentru care a facut si plangere in acest sens. Toate acestea v-au fost aduse la cunostinta, d-le profesor Barnea, de catre responsabilul stiintific dr Mihai Ionescu, insa dvs ascundeti cu buna-stiinta faptele si comportamentul acestor „cei mai calificati arheologi din institutie”.
Cu siguranta stiti, insa incercati sa induceti in eroare cititorii acestui site, spunand ca acesti asa-numiti de dvs „cei mai calificati arheologi din institutie” au fost exclusi din structura muzeului. Ar trebui sa recunoasteti adevarul si sa spuneti ca acesti indivizi au refuzat sa participe la evaluarea cunostintelor profesionale, evaluare organizata la inceputul lunii septembrie 2010, ca urmare a OG 63 din 3 iulie 2010, ordonanta care prevedea reducerea posturilor din institutiile bugetare.
Comisia de examinare a fost formata din: principalul ordonator de credite - primarul Mangaliei, care dorea sa stie cu ce se ocupa angajatii muzeului; directorul Muzeului Callatis - cercetator stiintific si doctor in istorie, cel care face la sfarsitul fiecarui an evaluarea cunostintelor profesionale ale angajatilor si acorda calificative pentru ca acestia sa isi ridice lunar salariul; juristul Primariei Mangalia - care cunoaste legislatia in domeniul arheologic mult mai bine decat acesti arheologi, care au refuzat sa participe la evaluare. In timp ce colegii lor erau examinati de catre Comisia de evaluare a cunostintelor profesionale, cei patru arheologi au fost vazuti intr-o carciuma din Mangalia. La final, ca urmare a reducerii posturilor din organigrama muzeului, Comisia a recomandat desfacerea contractelor de munca celor care nu s-au prezentat la evaluarea cunostintelor.
Sunt adevaruri, d-le prof Barnea, iar dvs chiar nu va dati seama ca v-ati compromis afirmand ca acesti indivizi sunt „cei mai calificati arheologi din institutie” ... Intrebati colegii de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta! Intrebati conducerea Directiei Judetene de Patrimoniu Constanta si va veti convinge ca cele semnalate aici sunt numai adevaruri. Acesti asa-zisi „cei mai calificati arheologi din institutie” nu au facut nimic pentru arheologia romaneasca, cu exceptia haosului creat la Muzeul Callatis si a reclamatiilor nefondate catre Comisia Nationala de Arheologie.
Sunt multe de spus, d-le prof Barnea, insa ma opresc aici. Daca veti dori vreodata sa aflati si adevarul, colegii de la Mangalia si de la Constanta va pot confirma veridicitatea celor afirmate aici, dar va pot da si alte informatii, mult mai urate despre faptele si comportamentul acestor asa-nuniti de dvs „cei mai calificati arheologi din institutie”. Sunt deja sute de pagini scrise si semnate care sustin toate aceste adevaruri...

Cu regret pentru toate aceste mizerii care devin publice,
Cercetător stiintific dr. Sorin Marcel Colesniuc
Director al Muzeului de Arheologie “Callatis” Mangalia

aparatorii de patrimoniuPetre Colteanu, arheolog - Marti, 7 Decembrie 2010, 10:04

Stimate Domnule profesor,
Este imbucurator faptul ca intrun final a-ti sesizat "realizat" modul in care colegii nostrii mai in varsta, aflati in functii de conducere "apara" patrimoniul din judetul Constanta. Totusi vreau sa va reamintesc faptul ca dumneavoastra, ca vicepresedinte al CNA aveati sansa sa va implicati mai mult in tragerea la raspundere a domnilor respectivi. Sa stiti ca nu autoritatile locale sunt responsabile ci directia de cultura, aceasi directie cu acelasi director care da autorizatiile de constructie cerute de catre primarie pe siturile arheologice. In caz ca a-ti uitat anul trecut la Pontica CNA s-a reunit de urgenta pentru a analiza situatia descarcarilor de la A2 tronsonul Constanta. Cu toate ca aveati toate datele in fata ochilor, adica acte, fotografii, marturii ale arheologilor implicati recomandarea comisiei a fost " pune-ti batista pe tambal ca ne faceti breasla de rusine". Nu vreau sa va acuz de ipocrizie dar CNA nu prea protejeaza nici breasla nici patrimoniu tinand in brate somitati stiintifice ca cele pe care le protejati. Unele dintre ele sunt si specialistii de la Mangalia care in 10 ani nu au publicat nimic singuri, au refuzat in mod sistematic sa mearga la sapaturi si nu fac nimic altceva decat sa vina la muzeu la ora 9 iar la 9 jumatate sa fie deja beti. Dar au un merit, sunt doctoranzii dumneavoastra. In ceea ce il priveste pe pensionabilul de la Callatis, adica domnul Paslaru va informez cu regret pe dvs si somintatile pe care le sustineti ca este un arheolog care stie meserie cat nu o sa stie jumatate din Comisia pe care o pastoriti si 70% din cei aproape 800 de arheologi din Romania. In aceasi situatie se afla si domnul Mihai Ionescu, actualul responsabil al santierului Callatis.
In concluzie domunle profesor, daca intradevar vreti curatenie in arheologia din Dobrogea va sfatuiesc sa incepeti cu conducerea Directiei de Cultura, MINAC si abia apoi sa treceti la muzeele mai mici. Prin prezenta va cer sa vedeti modul in care au fost emise autorizatiile de constructie a cladirii din curtea geamia Hunciar, monumenbt de patrimoniu din Constanta, asta asa, ca un exemplu.
Cu respect, Petre Colteanu

limba romanaCodruta Iancu - Marti, 7 Decembrie 2010, 11:13

Saraca linba romana, e dureros cat de macelarita a iesit din comentariul precedent: a-ti, pune-ti, intradevar
E romana o limba dificil, dar parca in fiecare gradul ei de complexitate creste !

NelamurireUn arheolog - Marti, 7 Decembrie 2010, 14:26

Dar lui Barnea nu i-a sunat deja ceasul pensionarii? Poate ar fi mai bine sa-si plimbe nepotii prin parcuri, decat sa sustina asemenea specimene de arheologi ratati, cu pretentii de mari specialisti ...

Limba romanaMaria - Marti, 7 Decembrie 2010, 14:53

Da, saraca limba romana ,,dificil"... Stramosii nostri ne-au invatat un proverb pretios: ,,Rade ciob de oala sparta", ca tot vorbiti despre arheologie.
In ,,,fiecare" ce?! Nu cumva mai trebuia si o virgula pe acolo? Asta, desigur, daca ar fi fost enuntul complet.