OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Centrul de Istoria Imaginarului, Colegiul Noua Europa si… doua zile frumoase de primavara au gazduit dezbaterile colocviului international cu titlul Natiune si ideologie nationala. Trecut, prezent si perspective. In zilele de 6-7 aprilie 2001, la sediul NEC din strada Plantelor, 22 de participanti din 9 tari (si inca mai multe universitati) au sustinut o serie de conferinte grupate in patru sectiuni: 1. Natiune, nationalism, etnicitate: prezent si perspective; 2. Emergenta ideilor nationale si a ideologiilor nationale. Miturile nationale; 3. Disciplinele umaniste si discursurile nationale; 4 Natiune, stat si societate civila.

Prima sesiune i-a avut ca moderatori pe Urs Altermatt (Universitatea din Fribourg) si pe Lucian Boia, profesor la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti si director al Centrului de Istoria Imaginarului. Interesul pe care l-a stirnit fiecare comunicare poate fi dedus din chiar simpla enumerare a titlurilor: La fin de la Nation? (Lucian Boia), What Does It Mean to Be „European“? The Problems of Constructing a Pan-European Identity (Robert Bideleux, Universitatea Wales, Swansea), Etnarchy and Ethno-Anarchism (G.M. Tamas, CEU, Budapesta), Nation et identité ethno-culturelle à l’époque de la globalisation (Alexandru Zub, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iasi).

Seria a fost incheiata de Marlène Laruelle, doctoranda la INALCO, Paris, cu o lucrare despre raportul dintre politicile identitare ale fostei Uniuni Sovietice si imaginarul oriental. G.M. Tamas si Alexandru Zub au prezidat discutiile cuprinse in cea de-a doua sectiune, despre The Emergence of the Idea of Nation among the Romanians of Transylvania (Keith Hitchins, Universitatea Illinois), despre avatarurile carierei lui Lucian Blaga in contextul politic si cultural al Romaniei interbelice (Irina Livezeanu, Universitatea din Pittsburgh), prezentarea unei conferinte sustinute de catre Mihail Sebastian la Institutul Francez din Bucuresti in 1935, cu tema Le spécifique national expliqué aux étrangers (Leon Volovici, Universitatea Ebraica din Ierusalim). Profesorul Sorin Alexandrescu (Universitatea din Amsterdam, Universitatea Bucuresti) a contribuit cu o lectura critica a teoriilor lui Benedict Anderson si Anthony Smith, cu „aplicatie“ la gruparea de la „Criterion“, ridicind problema relevantei politice a experientei spirituale teoretizate mai ales de Mircea Vulcanescu. Dupa-amiaza zilei de vineri s-a incheiat cu doua prezente feminine: Catherine Servant, de la INALCO, Paris (Le „geste mystificateur“ dans la culture tchèque du 19e siècle), respectiv Simona Corlan-Ioan, de la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti (Une nouvelle identité pour une Afrique sans frontières nationales).

In prima parte a diminetii de simbata, centrul de interes l-au constituit interventiile arheologilor Philip L. Kohl (Wellesley College) si Alexandru Niculescu (Institutul de Arheologie din Bucuresti), care au insistat cu precadere asupra interdependentei dintre practica arheologica, discursul istoric si strategiile politice. Aceasta sectiune a mai cuprins lucrari consacrate unor realitati autohtone: mitizarea figurii lui Eminescu (Ioana Both, Universitatea din Cluj-Napoca), tratarea conceptelor de „patrie“ si „natiune“ in manualele scolare (Mirela Murgescu, Universitatea din Bucuresti), respectiv utilizarea unor procedee arhitectonice specifice in procesul de constituire a identitatii nationale (Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura si Urbanism din Bucuresti).

Ultima sectiune a deplasat accentul de la istoria ideilor la dimensiunea social-politica a fenomenului. Interventiile lui Andreas Wimmer (Universitatea din Bonn), Urs Altermatt (Universitatea din Fribourg), Adrian Cioroianu (Universitatea Bucuresti), Bruce Haddock (Universitatea Wales)/ Ovidiu Caraiani (Universitatea Politehnica din Bucuresti) si Cristian Preda (Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti) au deschis perspective diferite asupra conceptului de natiune si a variatelor sale ocurente.
Concluziile simpozionului au fost sintetizate de profesorul Lucian Boia, care a subliniat modul in care acceptiunile termenului de natiune influenteaza modul de scriere a istoriei, precum si tendinta tot mai pronuntata a Occidentului european de a renunta la modelele nationale in favoarea unor structuri fluide, mai complexe – proces ce presupune o redefinire a statutului minoritatilor, ca si o noua maniera de a conserva identitatile locale in contextul actualelor eforturi de integrare si globalizare.

In spatiul deschis si primitor al NEC-ului multiculturalismul si interdisciplinaritatea n-au fost simple premise teoretice, ele regasindu-se firesc in discutiile uneori aprinse, dar mereu cordiale, din timpul pauzelor. Importanta acestui tip de dialog reiese cu atit mai pregnant cu cit, dupa cum observa rectorul Colegiului, profesorul Andrei Plesu, „forta nationalismului provine din vagul definitiilor natiunii“ – singurul mod de a-l neutraliza fiind, asadar, o accentuare a dimensiunii constructive a analizei, transformarea, bon gré mal gré, a „luminitei de la capatul tunelului“ intr-un autentic foc bengal.