OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Acum citiva ani, primarul de atunci al Clujului, Gheorghe Funar, se chinuia sa gaseasca tot soiul de modalitati pentru a impiedica montarea placutelor bilingve la intrarea, respectiv iesirea din oras. Habar nu am care e situatia acum, banuiesc ca, odata cu intrarea lui Funar intr-un proces de aneantizare politica si venirea la primaria din Cluj a lui Emil Boc, lucrurile s-au mai schimbat, dar stiu ca acum citiva ani la intrarea in oras urarea de bun-venit era expusa in toate limbile cu putinta, mai putin in maghiara.

Dar sa aflu ca la Universitatea din Cluj, al carei caracter multicultural este clamat cu fiece ocazie, nu exista placute decit in romana a fost si ramine in continuare un prilej de mirare, mai ales in contextul scandalului foarte recent, presarat cu sanctiuni, concedieri, demisii si proteste. Desigur, toata lumea, indiferent de nationalitate, de limba materna si de nivelul de cunoastere a limbilor straine, pricepe ca fumatul este interzis intr-o cladire atunci cind vede un semn pur iconic, reprezentind o tigara aprinsa cu o linie diagonala trasata peste, asa cum sint convins ca studentii sectiilor de maghiara sau de germana de la Universitatea „Babes-Bolyai“ inteleg suficient de mult din limba romana ca sa nu existe nevoia pur practica a unor placute bilingve (de ce nu trilingve? Ca sa nu mai zic ca pagina web a UBB e in patru limbi, pe linga cele trei limbi de predare facindu-si loc si engleza). Totusi, exista nevoia simbolica, careia ar trebui sa ii vina in intimpinare un bun-simt simbolic.

Pina la urma, care e motivatia din spatele existentei unei universitati multiculturale, cu sectii in trei limbi de predare diferite, daca atunci cind vine vorba de montarea unor placute in alta limba decit romana (aici nu ma pot abtine sa ma intreb care ar fi fost sanctiunile daca cineva ar fi montat placute in limba norvegiana) izbucnesc dintr-o data tot soiul de probleme neasteptate si de sanctiuni vadit disproportionate? Reprezentantii liniei romane contesta adeseori dorinta unora din elitele maghiare din Romania de scindare a UBB, si fac asta pe buna dreptate, inclin sa afirm. Transilvania merita o universitate multiculturala si plurilingva. Detaliile insa sint cit se poate de importante intr-o astfel de situatie.

Daca una dintre premisele existentiale ale UBB este, ca sa-l parafrazez pe Leonard Orban, aceea ca „Romanian is not enough“, atunci aceasta premisa ar trebui sa fie vizibila nu doar in asigurarea a trei linii de studii, in trei limbi diferite si in discursul despre pluriculturalism, toleranta, respect pentru alteritate, refuz al segregationismului si asa mai departe. Ideea generoasa aflata la baza UBB, asa cum o inteleg eu, este aceea a inexistentei unei ierarhii intre cele trei limbi. Placutele monolingve tocmai aici actioneaza (repet, la nivel simbolic), stabilind o ierarhie, in care limba romana se afla cu o treapta mai sus decit celelalte. Iar la simpla intrebare „De ce?“, raspunsul se volatilizeaza, incapabil sa capete forma.

3 decembrie 2006,
Budapesta