OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

La inceputul lunii decembrie 2005, Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj, a gazduit doua dezbateri: una interna, pornind de la un text-pilot propus de Stefan Borbély, si o alta deschisa publicului, la care au participat Paul Cernat, Ion Manolescu si Angelo Mitchievici (invitat-surpriza fiind si psihiatrul Ion Vianu, aflat in trecere prin Cluj).

Pornind de la un text semnat de Stefan Borbély, membrii Phantasma au dialogat pe tema decalajelor si diferentelor dintre generatiile culturale postbelice, mai putin generatia anilor ’50, a inghetului absolut. La dezbatere au participat, pe linga autorul eseului luat in discutie, intitulat provocator Generatii fara memorie, Corin Braga, Marius Lazar, Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordos, Doru Pop, Anca Hatiegan si, in calitate de invitati, o serie de doctoranzi si masteranzi in stiinte umaniste ai Universitatii „Babes-Bolyai“, reprezentanti ai „noului val“ douamiist.

Discutia universitarilor clujeni a fost bidirectionata, textul lui Stefan Borbély permitind o multipla deschidere, fiind strabatut de mai multe fire rosii. Sanda Cordos si Marius Lazar au corectat si nuantat tabloul (de tip mendeleevian, in textul de baza) al generatiilor ce s-au succedat in posteritatea „obsedantului deceniu“, participante, si inainte, si dupa decembrie ’89, la „jocurile puterii“, din care, potrivit lui Stefan Borbély, optzecistii au fost expulzati („saltati“) dupa caderea regimului comunist. Stelian Tanase, Emil Hurezeanu, Horia-Roman Patapievici, Sorin Antohi au fost personalitatile aduse in discutie drept contraargument la teza neintegrarii optzecistilor in structuri de influenta, institutii cu atributii executive, proiecte comunitare etc.
Referindu-se la modul sau de a media raportul tinerelor generatii cu memoria traumatica, lunga vreme ocultata, a gulagului comunist, Ruxandra Cesereanu, titulara unui curs optional axat pe aceasta problematica la Facultatea de Stiinte Politice, a subliniat importanta liberului consimtamint in asumarea trecutului totalitar. La rindul lor, cei mai tineri au vorbit despre rostul posibilitatii individului de a selecta si a discerne dintr-o multitudine de informatii si perspective diverse, majoritatea aratindu-se refractari la eticheta de „generatie fara memorie“.

- Comunismul romanesc, intre memorie si analiza
Dezbaterea Imaginarul comunist, prilejuita de prezenta, in cadrul unui program NEC-Link, a trei dintre autorii volumelor O lume disparuta si Explorari in comunismul romanesc – Angelo Mitchievici, Paul Cernat si Ion Manolescu –, a fost moderata de Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordos si Ovidiu Pecican, intilnirea abordind intr-o maniera atit descriptiva, cit si critica metoda de recuperare a trecutului comunist, pe care volumele colective ale echipei mentionate mai sus – din care face parte si Ioan Stanomir – o propun celor interesati de istoria recenta a Romaniei.

Abordarea comunismului romanesc dintr-o perspectiva amplasata de cei trei invitati undeva la limita dintre nostalgia copilariei si adolescentei lor, care a coincis cu ultima parte a dictaturii ceausiste, si ironia observatorului matur au dat prilejul unor discutii in jurul posibilitatii folosirii memoriei afective pentru obtinerea unei imagini nejustitiare asupra trecutului. Acest demers, legat in principal de volumul O lume disparuta, a fost analizat de invitati si de public si propus ca o modalitate de a completa atit analizele politice si istorice, cit si marturiile victimelor comunismului, oferind o imagine a vietii cotidiene, componenta absolut necesara pentru a realiza o istorie complexa si, in mod ideal, completa a celor 45 de ani de comunism romanesc. (Anca HaTiegan, Daniel Iftene)