Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2007   |   Martie   |   Numarul 365   |   Dezvoltare si normalizare: de la Donzy la Transilvania

Dezvoltare si normalizare: de la Donzy la Transilvania

Autor: Sabina FATI | Categoria: Politic | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Donzy, o veche comuna din centrul Frantei cu mai putin de 1.700 de votanti, a devenit celebra de multa vreme nu doar datorita catedralei sale Saint-Caradeuc pe fatada careia este inscriptionata deviza republicana Liberté, égalité, fraternité, dar mai ales fiindca electoratul din Donzy este reprezentativ pentru alegerile din Franta. Statisticile arata ca de ani de zile preferintele politice ale celor din Donzy sint extrem de aproape de media nationala care determina cistigatorul prezidentialelor.

Cu alte cuvinte, comunitatea semirurala din Burgundia, detasata de framintarile si conflictele centrului, reda fara gres pulsul tarii.
Mici fermieri, artizani sau muncitori, locuitorii din Donzy nu se preocupa de politica mai mult decit o fac romanii, dar, spre deosebire de acestia, francezii sint mai putin nesiguri de ziua de miine si mai constienti de rolul lor de cetateni. Stiu cum functioneaza statul de drept, stiu cum se string taxele si ce se intimpla cu ele. Stiu cum sa puna mina pe subventii si cum sa dezvolte afaceri mestesugaresti si mai ales au aceeasi sansa de dezvoltare ca si alte localitati.

in Romania nu s-a descoperit inca un barometru al optiunilor electorale, dar regiunile istorice voteaza diferit. Experienta postdecembrista sugereaza ca vestul pare mai orientat spre fortele politice liberale, in vreme ce sudul si estul prefera promisiunile social-democrate. Nici una dintre regiuni nu-si schimba, insa, substantial simpatiile, amendind sau rasplatind, dupa caz, partidele care isi joaca partiturile pe scena puterii sau pe cea a opozitiei. Orientarile sint mai degraba rezultatul bunastarii sau, in unele cazuri, amestecate cu traditiile locului.

Un clasament dat recent publicitatii de Eurostat, Biroul de Statistica al Uniunii Europene, arata ca nord-estul Romaniei ocupa ultimul loc in Europa in ceea ce priveste puterea de cumparare, iar Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor reprezinta mai putin de un sfert din media Uniunii Europene. in plus, potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, diferentele economice intre zonele dezvoltate si celelalte regiuni se vor adinci pina in 2008. Astfel, peste doi ani, Bucurestiul va atinge 11.694 euro pe cap de locuitor (reprezentind 206,3% din media pe tara), iar in Zona de Vest (Arad, Caras Severin, Hunedoara, Timis) si in cea Centrala (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu) venitul pe cap de locuitor va fi de peste 6.500 de euro pe cap de locuitor, in vreme ce pentru regiunile estice si sudice veniturile pe cap de locuitor vor fi intre 3.500 si 5.000 de euro.

Discrepantele vor persista, mai cu seama ca acestea reprezinta o traditie care s-a perpetuat dupa unirea de la 1918. Judetele din Transilvania sint mai dezvoltate nu doar datorita diferitelor mosteniri primite in perioada lor imperiala, ci si apropierii geografice de state mai dezvoltate. Dupa 1989, ardelenii si-au reluat destul de repede legaturile cu Budapesta si Viena, plecind acolo ca sezonieri sau ca studenti; de cealalta parte, investitorii austrieci si maghiari au incercat la rindul lor sa recupereze un spatiu pe care tarile lor l-au pierdut la masa verde.

Proveniti din comunitati mai putin sarace, cu o memorie legalista si multiculturala regasita partial, transilvanenii au cedat in mai mica masura mitei sociale FSN/FDSN/PDSR/ PSD sau discursurilor patriotarde. intre timp normalizarea pe fondul haosului politic nesfirsit poate incepe de oriunde, dar voturile ardelenilor vor indica si pe mai departe optiunea politica cea mai apropiata de trend-ul occidental.

 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
Cele mai recente comentarii
ref matematicieni
ref softul roman
ref educatie
necunoastere regretabilă
Codruta CRETULESCU ?
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire