Donzy, o veche comuna din centrul Frantei cu mai putin de 1.700 de votanti, a devenit celebra de multa vreme nu doar datorita catedralei sale Saint-Caradeuc pe fatada careia este inscriptionata deviza republicana Liberté, égalité, fraternité, dar mai ales fiindca electoratul din Donzy este reprezentativ pentru alegerile din Franta. Statisticile arata ca de ani de zile preferintele politice ale celor din Donzy sint extrem de aproape de media nationala care determina cistigatorul prezidentialelor.
Cu alte cuvinte, comunitatea semirurala din Burgundia, detasata de framintarile si conflictele centrului, reda fara gres pulsul tarii.
Mici fermieri, artizani sau muncitori, locuitorii din Donzy nu se preocupa de politica mai mult decit o fac romanii, dar, spre deosebire de acestia, francezii sint mai putin nesiguri de ziua de miine si mai constienti de rolul lor de cetateni. Stiu cum functioneaza statul de drept, stiu cum se string taxele si ce se intimpla cu ele. Stiu cum sa puna mina pe subventii si cum sa dezvolte afaceri mestesugaresti si mai ales au aceeasi sansa de dezvoltare ca si alte localitati.
in Romania nu s-a descoperit inca un barometru al optiunilor electorale, dar regiunile istorice voteaza diferit. Experienta postdecembrista sugereaza ca vestul pare mai orientat spre fortele politice liberale, in vreme ce sudul si estul prefera promisiunile social-democrate. Nici una dintre regiuni nu-si schimba, insa, substantial simpatiile, amendind sau rasplatind, dupa caz, partidele care isi joaca partiturile pe scena puterii sau pe cea a opozitiei. Orientarile sint mai degraba rezultatul bunastarii sau, in unele cazuri, amestecate cu traditiile locului.
Un clasament dat recent publicitatii de Eurostat, Biroul de Statistica al Uniunii Europene, arata ca nord-estul Romaniei ocupa ultimul loc in Europa in ceea ce priveste puterea de cumparare, iar Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor reprezinta mai putin de un sfert din media Uniunii Europene. in plus, potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, diferentele economice intre zonele dezvoltate si celelalte regiuni se vor adinci pina in 2008. Astfel, peste doi ani, Bucurestiul va atinge 11.694 euro pe cap de locuitor (reprezentind 206,3% din media pe tara), iar in Zona de Vest (Arad, Caras Severin, Hunedoara, Timis) si in cea Centrala (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu) venitul pe cap de locuitor va fi de peste 6.500 de euro pe cap de locuitor, in vreme ce pentru regiunile estice si sudice veniturile pe cap de locuitor vor fi intre 3.500 si 5.000 de euro.
Discrepantele vor persista, mai cu seama ca acestea reprezinta o traditie care s-a perpetuat dupa unirea de la 1918. Judetele din Transilvania sint mai dezvoltate nu doar datorita diferitelor mosteniri primite in perioada lor imperiala, ci si apropierii geografice de state mai dezvoltate. Dupa 1989, ardelenii si-au reluat destul de repede legaturile cu Budapesta si Viena, plecind acolo ca sezonieri sau ca studenti; de cealalta parte, investitorii austrieci si maghiari au incercat la rindul lor sa recupereze un spatiu pe care tarile lor l-au pierdut la masa verde.
Proveniti din comunitati mai putin sarace, cu o memorie legalista si multiculturala regasita partial, transilvanenii au cedat in mai mica masura mitei sociale FSN/FDSN/PDSR/ PSD sau discursurilor patriotarde. intre timp normalizarea pe fondul haosului politic nesfirsit poate incepe de oriunde, dar voturile ardelenilor vor indica si pe mai departe optiunea politica cea mai apropiata de trend-ul occidental.

