OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Strategia dezvoltarii culturale

In Strategia dezvoltarii culturale (adoptata de Guvern si Parlament la inceputul anului 2002), cultura este definita ca „suma tuturor formelor de expresie artistica si intelectuala, a identitatilor sociale simbolice, a bunurilor, a comportamentelor si a obiceiurilor, la care se adauga totalitatea poduselor industriale si media dedicate petrecerii timpului liber si formarii atitudinii oamenilor“. Termenul „dezvoltare culturala durabila“ contine o referire esentiala la sensul fundamental al culturii, definita ca „dezvoltare a intereselor si a activitatilor umane care consuma resurse naturale si foloseste capacitatile existente ale infrastructurii si spatiul de locuit in foarte mica masura, si care, in acelasi timp, anima valorile artistice, stiintifice, educationale, jocurile si obiceiurile, fiind apte sa stimuleze relatii constructive si de apropiere intre oameni“.


Scopurile politicii culturale

Scopurile generale ale politicii culturale in Croatia sint: pluralismul cultural (in sens estetic si multietnic), autonomia creatiei artistice, dezvoltarea si diversificarea surselor financiare, descentralizarea culturala, promovarea participarii la actul cultural ca modalitate de imbunatatire a vietii, cresterea numarului de locuri de munca si promovarea inventivitatii in toate sectoarele si, cel mai important, asezarea culturii in centrul preocuparilor legate de dezvoltare la nivel national. Ministerul Culturii incearca sa indeplineasca aceste obiective sub „deviza celor trei D“: desprindere, descentralizare, democratizare.


Proceduri de luare a deciziilor

Luarea deciziilor in politica culturala si implementarea lor implica interactiunea Ministerului Culturii, a Guvernului si a Parlamentului, pe de o parte, si a organismelor abilitate, a conducerilor locale, a institutiilor culturale cu drept de autoguvernare, a ONG-urilor, a artistilor si a asociatiilor acestora, pe de alta parte. Ministerul Culturii pregateste proiectele de lege, precum si alte documente importante pentru Guvern, si le inainteaza Comisiei pentru stiinta, educatie si cultura; abia dupa aceea ajung sa fie dezbatute si adoptate de catre Parlament. Ministerul participa la intocmirea bugetului si decide alocarea de fonduri catre diferitele sfere culturale.


Consilii culturale

Consiliile culturale au fost infiintate in 2001 pentru diferitele domenii culturale. Ele sint organisme abilitate care propun obiective ale politicii culturale si recomanda masuri in vederea implementarii lor. In acelasi timp, ofera asistenta profesionala ministerului si dezvolta programe culturale nationale pe termen lung, inclusiv programe financiare anuale. Pina acum, aceste consilii au fost infiintate doar la nivel national, desi legea consiliilor culturale permite alcatuirea lor si la nivel de judet sau de municipiu. Legislatia garanteaza dreptul la autoguvernare, in sectorul cultural, in domeniul arhivelor, al bibliotecilor, al protectiei bunurilor culturale si in domeniul teatrelor. Totodata, ministerul nu mai are dreptul sa numeasca directori de institutii culturale si nici sa supervizeze programul si activitatile acestor institutii.


Bugetul pentru cultura

Fara indoiala ca cea mai importanta realizare a noii administratii culturale la nivel central, infiintata in 2000, este faptul ca pentru prima oara, dupa mai bine de zece ani, sectorul cultural a obtinut mai mult de 1% din bugetul total al statului (in 1992, procentul era de 0,52%, in 1996 a ajuns la 0,66%, iar in 2001 la 1,1%, in timp ce in anul 2002 se asteapta o crestere la un ambitios procent de 1,2%). Aceasta tendinta de crestere a fondurilor publice alocate de centru a fost insotita de recomandarea de a sprijini activ forme noi si experimentale de expresie artistica, precum si forme noi, alternative, de organizare culturala (mai ales in ceea ce priveste sectorul cultural dedicat tinerilor).


Noi tehnologii

Au fost recunoscute drept cruciale, in dezvoltarea culturala, rolul noilor tehnologii si cel al demersurilor intersectoriale, cum ar fi turismul cultural. Se fac eforturi deosebite pentru a stabili relatii intre public si sectoarele culturale non-profit, sau pentru a le imbunatati. De exemplu, Ministerul Culturii a demarat, pentru prima data, o actiune de co-finantare a citorva proiecte ale Fundatiei pentru o Societate Deschisa din Croatia. Cel mai important proiect si rezultat al acestei initiative este infiintarea unui portal cultural national Culturenet Croatia (www.culturenet.hr), realizat in cooperare cu Croatian Telecommunications, Microsoft Croatia si cu Fundatia Culturala Europeana.


Noi tendinte

Exista un proces permanent de transformare a intregii legislatii din cultura, cu accentul pe prevederile referitoare la scaderea si deducerea impozitelor, dar si pe revizuirea sau transformarea legislatiei menite sa asigure dezvoltarea sectorului non-profit. S-au facut citiva pasi in sensul introducerii, ca disciplina, a managementului cultural (axat cu precadere pe problemele productiei cinematografice) la Academia de Arte Dramatice din Zagreb. In acelasi timp, e mare nevoie de o educatie de acest tip in toate domeniile, de exemplu, sint necesare programe educationale pentru profesionisti in administrarea domeniului cultural. Unul din cele mai ambitioase planuri ale actualei politici culturale se refera la noua infrastructura culturala, in special la sedii pentru Muzeul de Arta Contemporana, pentru Academia de Muzica, pentru noua Opera si pentru centre de dans si film.


Cooperare internationala

Cooperarea culturala internationala pune accent indeosebi pe contacte directe si pe programe comune, ca si pe proiecte si initiative apartinind institutiilor culturale sau organizatiilor la nivel national. Noile proiecte de cooperare multilaterala includ: educatie civica – Programul de Educatie pentru democratie si Studii europene, care functioneaza in cooperare cu parteneri din Germania si Statele Unite, CIVITAS International si Consiliul Europei; programul MOSAIC, in cooperare cu Consiliul Europei si cu Ministerul Afacerilor Externe al Olandei; o librarie virtuala a secolului XXI si Amber Road (Drumul Chihlimbarului), realizate in cooperare cu tari din cadrul Initiativei Central Europene; programul Policies for Culture, in colaborare cu diverse organizatii din Sud-Estul Europei, cu Fundatia Culturala Europeana si cu Asociatia Ecumest; peste cincisprezece proiecte in cooperare cu UNESCO etc.


Descentralizare

Descentralizarea este o problema majora a politicii si a practicii culturale din Croatia. E in desfasurare un vast proces de reforma administrativa, in directia descentralizarii tuturor sectoarelor publice. Proiectul privind descentralizarea culturala a fost facut de experti numiti de Ministerul Culturii si de Centrul legislativ croat si a fost finantat de Fundatia Soros. Proiectul prevede masuri de descentralizare in domeniul luarii deciziilor, al finantarii, al infrastructurii si al vietii culturale, si propune dezvoltarea culturala policentrica a tarii, respectind specificul fiecarei regiuni culturale si istorice a Croatiei. Trasarea clara a masurilor multiculturale si interculturale sau a celor care au drept scop acordarea de sprijin activ pluralismului cultural (grupuri marginalizate, minoritati sexuale, initiative culturale intergeneratii, proiecte culturale implicind persoane cu nevoi speciale) lipseste inca; aceste masuri trebuie sa fie atent gindite, caci ele definesc posibile viitoare prioritati ale politicii culturale in Croatia.


Traducere de Dragos IVANA
________

Sanjin DRAGOJEVIC este lector la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Zagreb. Articolul de fata a aparut initial in Policies for Culture Journal (aprilie 2002).