Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2007   |   Martie   |   Numarul 364   |   Dimensiunea sociala a dansului

Dimensiunea sociala a dansului

Debutul proiectului Dance Energy la Opera Nationala Bucuresti

Autor: Gina ŞERBĂNESCU | Categoria: Actualitate | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Luni, 12 martie 2007, la Opera Nationala din Bucuresti, Spectacolul Extraordinar de Dans Contemporan Razvan Mazilu si invitatii sai a marcat debutul proiectului Dance Energy, initiat de Razvan Mazilu si Fundatia Prais.
Dance Energy este un proiect de responsabilitate sociala care se va derula pe o perioada de trei ani si prin care se incearca accentuarea constientizarii, la nivelul opiniei publice, a importantei culturii in general si a dansului ca arta autonoma in special, precum si producerea unui impact la nivel social cu privire la o anormalitate ce se perpetueaza de prea multa vreme: situatia materiala inadmisibil de precara in care se afla scolile de coregrafie din Romania.
Razvan Mazilu a semnat si regia spectacolului, a carui calitate a fost asigurata de prezenta unor artisti de prestigiu, precum: dansatorii Talia Paz din Israel, Claudia Martins si Rafael Carriço din Portugalia, Monica Petrica si Adrian Stoian din Romania, soprana Felicia Filip, actrita Maia Morgenstern, Johnny Raducanu, A.G. Weinberger.

Fondurile care au fost obtinute in urma vinzarii biletelor la spectacol sint destinate Liceului de Coregrafie „Floria Capsali“ din Bucuresti.
Proiectul Dance Energy are o dubla functie: pe de o parte sensibilizarea opiniei publice cu privire la situatia materiala dificila in care se afla invatamintul coregrafic romanesc, pe de alta parte evidentierea dansului contemporan ca o forma de arta care reflecta in mod fidel atit realitatea numita indeobste concreta, cit si cea a spiritului, aparent cea mai putin palpabila, dar care modeleaza tot ceea ce poate genera sens.
Trebuie spus ca ne aflam de la inceput sub umbrela unei semnificatii care trebuie accentuata: spectacolul a avut loc pe 12 martie, ziua de nastere a lui Vaslav Nijinski, dansatorul care, in epoca Baletelor Ruse, a reinventat limbajul de miscare al vremii.

Numele lui Nijinski poate fi asociat cu dansul in sine si, daca vreti, cu ceea ce ar putea fi definit ca energie reala a dansului. In debutul spectacolului, prezentatoarea evenimentului, Mihaela Radulescu, a subliniat faptul ca Razvan Mazilu a afirmat ca va dansa si cu gindul la marele Nijinski.
Ma simt obligata sa fac aceste precizari pentru ca ne aflam angrenati intr-o epoca in care nu mai e, poate, la moda sa acorzi sens, sa traiesti cu rost prin asumarea unor coerente fertile, ajungindu-se astfel la pierderea contactului cu ceea ce poate fi, pina la urma, realmente autentic in sfera privata a individului. Spectacolul Razvan Mazilu si invitatii sai a recuperat o buna parte din aceasta functie a dansului, ocultata in ultima vreme „gratie“ unor realitati considerate in mod eronat prioritare.

Prin spectacolul din 12 martie a fost pus in lumina inca un aspect esential: functia pregnant sociala a dansului. Trebuie spus ca arta dansului din Romania nu a dus niciodata lipsa de talente, de oameni care sa fie dispusi sa se angreneze, uneori sacrificial, in sfera artei lor, dar modul in care a fost propagat in plan social dansul, modul in care s-a crezut de cuviinta, la nivel de sistem, ca aceasta arta sa fie considerata de multe ori auxiliara, decorativa sau, si mai grav, accidentala a erodat in timp constiinta opiniei publice cu privire la functia sociala si spirituala a acestei arte
Consideratiile care se concentreaza in jurul finalitatii proiectului Dance Energy nu trebuie sa puna in umbra insa conceptul fundamental al spectacolului, ideea regizorala care a modelat ceea ce s-a petrecut in scena. Ce retinem, asadar, din spectacol? Cuvintele primesc valoare reala atunci cind mesajul prinde forma prin asumarea lui in trupul dansatorilor. Fiecare moment coregrafic a fost prefatat de cite o poezie rostita de Maia Morgenstern, versurile gasindu-si ecou fidel in trupurile dansatorilor si in discursurile coregrafice aduse in scena.

Ca un important merit al regizorului Razvan Mazilu, trebuie punctat faptul ca nici macar un vers rostit de Maia Morgenstern nu a ramas in afara semnificatiilor exprimate de dansatori.
Am fost invitati pe un traseu artistic prin universul folcloric romanesc (Cintec amar, coregrafia Florin Fieroiu, interpretarea Razvan Mazilu), urmat de un joc cu dublu destin (Solo with the Angels, coregrafia si interpretarea Claudia Martins si Rafael Carrico).
Drumul a continuat cu intilnirea cu masti ale unei dualitati asumate intr-o singura identitate (Crossroads, coregrafia si interpretarea Adrian Stoian), pentru ca apoi sa vedem cum, pe muzica din folclorul irlandez, un trup de femeie poate deveni fluid pe ritmuri (Water Talk, coregrafia Carolyn Carlson, interpretarea Talia Paz).

Semnificatiile poeziei Sageata de Marin Sorescu au fost sporite de un mars spre esafod, ochiul spectatorului fiind practic determinat sa creeze un indicator spre lumina (Marsul spre esafod, Simfonia Fantastica, muzica Hector Berlioz, coregrafia Gigi Caciuleanu, interpretarea Razvan Mazilu).
Sensul proiectului Dance Energy si, implicit, al spectacolului s-a regasit concret in scena prin piesa creata si interpretata de A.G. Weinberger. Momentul numit chiar Dance Energy a fost coregrafiat de prof. Diana Mateescu, pentru elevi ai Liceului de Coregrafie „Floria Capsali“ (Vanda Stefanescu, Bianca Patriche, Nicoleta Munteanu, Olguta Ilie, Valentin Stoica, Marian Chirazi, Bogdan Canila).

Versurile poeziei Astazi ne despartim de Stefan Augustin Doinas si-au gasit realul lor dramatism printr-o conexiune realizata intre mesajul poeziei si planul transfigurarii tangoului traditional in registrul dansului contemporan (Un Tango Más, fragment din spectacol, coregrafia Razvan Mazilu, interpretarea Monica Petrica si Razvan Mazilu. Ca detaliu tehnic, trebuie spus ca interpretarea tangoului traditional de catre Amalia Iscu si Daniel Mandita in jurul cuplului principal a avut rolul de a recrea cumva spatiul de desfasurare a tangoului transfigurat, potentind suplimentar mesajul transmis de interpretarea lui Razvan Mazilu si a Monicai Petrica).

Din traseul nostru nu putea lipsi o asumare autentica a iubirii printr-un limbaj de dans (Love, coregrafia Sharon Eyal, interpretarea Talia Paz) si nici coregrafierea iluziei reprezentate de granitele dintre spatiile culturale (universul oriental si-a primit valente remarcabile pe muzica lui Bach si Schönberg, in fragmentul din spectacolul The Sleeping Buddha, coregrafia si interpretarea Claudia Martins si Rafael Carrico). Aceste doua momente au avut ca interludiu Addio del Passato, interpretat de Felicia Filip si contrapunctat discret, dar cu forta, de valorizarea muzicii verdiene in sfera dansului contemporan de catre Razvan Mazilu.

Orice drum strabatut autentic trebuie sa aiba un final care sa se deschida cu multiple semnificatii spre ce va fi... De la mari maestri ai dansului international (ca Pina Bausch) sau autohton (ca Trixy Checais sau Miriam Raducanu) am aflat ca intr-o improvizatie autentica asumarea unei teme trebuie sa transmita sensuri create de trupurile dansatorilor, prin gesturi care sa respecte riguros un mesaj. In acest spirit s-a incheiat spectacolul, printr-o improvizatie realizata de Razvan Mazilu si dansatorii invitati, acompaniati la pian de maestrul Johnny Raducanu.

Proiectul Dance Energy, gratie initiativei lui Razvan Mazilu si a Fundatiei Prais, a creat asadar cadrul prin care dansul contemporan sa fie inteles la o scara sociala cit mai larga ca o arta fara de care oglinda ce ne arata lumii si noua insine nu poate fi decit deformatoare.
Finalitatea acestui proiect (sprijinirea invatamintului coregrafic preuniversitar romanesc) ne atrage atentia ca, daca nu avem grija de cei care vor reprezenta dansul romanesc intr-un viitor nu tocmai indepartat, riscam sa pierdem o buna parte din autenticitatea noastra, la care arta dansului ne poate asigura in chip fericit accesul.

 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
Cele mai recente comentarii
ref matematicieni
ref softul roman
ref educatie
necunoastere regretabilă
Codruta CRETULESCU ?
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire