Dupa cum am vazut in numarul anterior al Observatorului cultural, sarbatoarea a continuat si in acest an la Sighisoara, la Festivalul de Arta Medievala. Petrecerea nu a fost prea mult afectata de dificultatile obisnuite pe care le intimpina organizatorii spre a gasi solutii pentru accesul civilizat la concerte si spre a evita asteptarile inghesuite si imbulzelile din fata „salilor“ (Biserica Romano-catolica si Turnul Fierarilor). Printre alte greutati, mai amintim: colaborarea ineficienta dintre organizatorii culturali si body-guarzi; decalarea neanuntata a numeroase ore din program; suprapunerea sonora a mai multor concerte (muzica traditionala irlandeza peste Bach, Vama Veche peste concert de flaut, Pasarea Colibri peste Domnisoara Pogany). O miscare tactica neinteleasa a fost lipsa de pe scena mare din Piata Cetatii a muzicii de orice fel, acest spatiu fiind rezervat in special spectacolelor de teatru si... – surpriza – ... campaniei electorale in avans – care, chiar daca s-a desfasurat intr-un scurt episod destul de haios, nu-si avea locul aici.
Primarul de acum doi ani promisese ca nu vor mai fi concerte rock la festival, ceea ce la editia precedenta s-a si intimplat, dar noul primar se pare ca a reconsiderat aceasta decizie. Insa chiar daca artistic nu se potrivesc cu contextul festivalului si au atras multe comentarii nefavorabile asupra evenimentului, concertele din acest an (desfasurate in Piata Sigma) au facut ca la orele serii cetatea sa fie mai circulabila. Cu toate astea, atmosfera a fost uneori tensionata si desi incidentele violente au fost mai rare – se spune – decit in anii trecuti, din pacate ele au existat.
Revenind la prestatiile artistice, iata citeva remarci pur subiective: ar merita retinute oboiul (Laura Miron) si sectia de viori a Ansamblului „Modus Antiqus“ din Cluj, recitalul de clavecin al delicatei Cipriana Smarandescu si cel de vioara baroca al pasionalului Ion Miroiu (inceput cu o piesa numita Rugaciune continua catre ingerul pazitor), concertul Ansamblului ceh „Kvintena“ (trebuie salutata prezenta activa a Centrului Cultural Ceh – aflat si printre sponsorii festivalului – in viata culturala romaneasca din aceasta perioada). Dupa succesul de la Sighisoara, asteptam ca experimentul Domnisoarei Pogany cu actorul Constantin Codrescu sa se produca si in Bucuresti si sa fie continuat de alte astfel de colaborari neobisnuite, nascatoare de scintei.
Programul festivalului a cuprins si o serie de conferinte ca Academia platonica din Venetia – Alexandru Paunescu, Mistica si filozofie in Renastere – Ivo Ivanovici sau Idealul omului universal la Leonardo da Vinci – Sorin Jianu. Citat in aceasta prelegere, da Vinci spunea ca ura este mai inradacinata decit iubirea pentru ca-si are radacinile in instincte foarte vechi, pe cind iubirea este o functie relativ noua a omului. Festivalul de Arta Medievala de la Sighisoara ramine un loc in care aceasta functie se poate dezvolta, un loc de intilnire cu artele si cu prietenii, pentru care trebuie sa le multumim organizatorilor.

