Ca de fiecare dată la început de
an, e vremea unui bilanţ pentru anul care tocmai a trecut. Ce e însă
frustrant e faptul că multe dintre cărţile demne de luat în
seamă apar chiar la finalul anului, începînd cu
septembrie şi culminînd, de regulă, cu lansările de la
Tîrgul de Carte Gaudeamus, la sfîrşitul lui noiembrie.
Una peste alta, în mijlocul crizei economice, 2011 a fost un an
literar deloc ieşit din comun la capitolul apariţiilor editoriale –
cu menţiunea că partea interesantă a fost aceea că editurile mari
(Polirom, Humanitas) au început să fie concurate de edituri
mai mici (deşi în condiţii de publicare mai precare, prin
forţa lucrurilor) în ce priveşte titlurile publicate (Tracus
Arte, Casa de pariuri literare, Charmides, Casa de Editură Max
Blecher, Herg Benet).
Teancul de cărţi se strînge în
perioada sărbătorilor de iarnă şi încă nu ai timp să le
parcurgi la vremea bilanţului. Unele, însă, te fac să începi
anul cu aşteptări mari. Aşa este, de pildă, romanul Ploile amare,
al unui rafinat – şi discret – prozator optzecist (ardelean),
Alexandru Vlad, un roman amplu apărut la Editura Charmides, care
aşteaptă să fie citit pe îndelete.
O apariţie remarcabilă a anului
tocmai încheiat este Viaţa lui Kostas Venetis de Octavian
Soviany (Editura Cartea Românească). Foarte bine primit de
critica de întîmpinare în 2011 este romanul la fel
de amplu al lui Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul, consacrat –
de-a lungul destinului unui personaj insolit, marionetistul amnezic
Bruno Matei – ororilor comunismului românesc. Tot la Editura
Polirom, Dan Lungu a publicat În iad toate becurile sînt
arse, Marta Petreu, Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, carte
distinsă deja cu Premiul „Cartea anului 2011“ de către România
literară; Radu Aldulescu a reeditat (în versiune revizuită)Îngerul încălecat (Cartea Românească).
Interesant e că, anul trecut, au
apărut şi cîteva volume de proză scurtă, gen considerat a
nu fi atît de vandabil pe piaţa de carte şi, de multe ori,
„minor“ de către critica de specialitate; nimic mai fals.
Aşadar, de notat antologia de proză scurtă a lui Răzvan Petrescu,Rubato (Curtea Veche). La Humanitas, T.O. Bobe reeditează – într-o
serie de autor – Cum mi-am petrecut vacanţa de vară şi publică
volumul nou de proză scurtă Contorsionista. Poetul Bogdan O.
Popescu – care a publicat şi simpaticele Aerobiciclete la Brumar –
debutează ca prozator cu Viaţă de aruncat (Editura Polirom), o
carte de proză scurtă care, dincolo de stîngăciile
începutului, arată un condei promiţător. La Casa de pariuri
literare, Lavinia Branişte debutează şi ea cu un bun volum de
proză scurtă, Cinci minute pe zi.
Bogdan Coşa debutează cu romanulPoker – un roman bine scris, un roman totuşi soft al tinerilor
„furioşi“ de astăzi, în varianta anticorporatişti şi
amatori de poker, nu de droguri ori violenţă.
2011 a fost şi un an trist, în
care au dispărut prozatorul Mircea Horia Simionescu şi poetul
Mircea Ivănescu – două nume mari ale literaturii noastre –,
criticul de film Alex. Leo Şerban – un nume la fel de mare în
spaţiul nostru cultural – sau prozatorul optzecist Constantin
Stan. De Alex. Leo Şerban au apărut, în schimb, în 2011
trei cărţi de neratat, un volum de poeme exquis, Alte camere, alte
glasuri de ieri (Pandora M), Mica dietetică (Art) – un „tratat“
de viaţă dietetic şi personal, în siajul mai vechiiDietetici a lui Robinson (2006) – şi romanul scris în
engleză Litera din scrisoarea misterioasă (traducere de Antoaneta
Ralian, Editura Polirom).
Magdei Cârneci i-a apărut la
Cartea Românească romanul FEM, o proză vizionară demnă de
luat în seamă, cu atît mai mult cu cît e vorba
despre o scriitură de o factură rară în spaţiul nostru.
La capitolul poezie, am avut parte de
un regal cu volumele lui Ioan Es. Pop (unelte de dormit, Cartea
Românească) şi Marin Mălaicu Hondrari, La două zile
distanţă (Charmides). La „ospăţ“ se adaugă Orice (uverturi
& reziduuri) (Pandora M) de Sorin Gherguţ, Fără titlu
(Paralela 45) de Cosmin Perţa şi cartea de debut a Cristinei Ispas,Rezervaţia (Casa de pariuri literare) – o poezie rafinată a
cotidianului, cu ecouri din Mircea Ivănescu. Şi încă:Hexachordos. Psalmii. Ecleziastul. Cântarea Cântărilor.
Iov. Psalmii lui Solomon. Odele, pre stihuri retocmite de către
Şerban Foarţă, volum apărut la Editura Brumar.
Şi lista cărţilor de poezie care
aşteaptă să fie citite nu s-a încheiat încă: Răzvan
Ţupa, poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti
(Casa de Editură Max Blecher), instituţia moartă a poştei de
Ionuţ Chiva (Casa de pariuri literare), Marius Ianuş, Refuz fularul
alb (Tracus Arte), Cînd va veni ceea ce este desăvîrşit
(Tracus Arte) – cartea de debut a lui Andrei Dósa.
La Humanitas, Mircea Cărtărescu a
publicat Zen. Jurnal 2004-2010, Ioana Pârvulescu, Lumea ca
ziar. A patra putere: Caragiale, Andrei Pleşu, Despre frumuseţea
uitată a vieţii, şi Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita
românească între 1930 şi 1950.
La capitolul de critică şi istorie
literară stăm bine: de marcat o serie de debuturi ale unor tineri
cercetători şi universitari: Alex Goldiş, Critica în
tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului (Cartea
Românească), Bianca Burţa-Cernat, Fotografie de grup cu
scriitoare uitate. Proza feminină interbelică (Cartea Românească),Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea şi fetişizarea literaturii de
Gabriela Gheorghişor (Editura Muzeul Literaturii Române),
Doris Mironescu, Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei
(Timpul). Pe lîngă acestea, se adaugă nume deja consacrate
precum Mihai Zamfir, cu a lui Scurtă istorie. Panorama alternativă
a literaturii române, vol. I (Cartea Românească), Marta
Petreu, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească
(Editura Polirom), şi Octavian Soviany, Cinci decenii de
experimentalism volumul I: Lirica ultimelor decenii de comunism şi
volumul II: Lirica epocii postcomuniste (Casa de pariuri literare).