OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Prima calatorie in strainatate a presedintelui Traian Basescu a avut ca destinatie Bruxelles-ul – mai exact: Uniunea Europeana. Era pe 17 decembrie 2004, la citeva zile dupa turul al doilea al alegerilor. La sediul organizatiei avea loc reuniunea Consiliului sefilor de state si de guverne ale tarilor membre. Romania a fost reprezentata de presedintele Ion Iliescu si de premierul Adrian Nastase, atunci in ultimele lor zile de mandat. Basescu era „presedinte ales“, inca neinvestit oficial in functie. Cu o zi inainte se declansase imensul scandal al gratierii lui Miron Cozma, liderul bandelor mineresti din Valea Jiului care, la inceputul si la sfirsitul anilor ’90, au subminat democratia noastra postcomunista in curs de reconstructie.

Si la drumul-dus spre Bruxelles, si la intoarcere, cu toate ca Iliescu revocase chiar de acolo, din capitala belgiana, decretul cu bucluc, Basescu a refuzat sa zboare in acelasi avion cu „parintele spiritual“ al PSD si al „ortacilor“. Dincolo de contextul imediat, gestul a avut o semnificatie mai generala: intre vechea administratie si cea noua va fi un contrast, noii guvernanti respingind stilul autoritarist si corupt de guvernare al PSD.
A doua iesire a lui Traian Basescu in afara granitelor tarii, de asta data ca presedinte activ, deci prima sa calatorie cu pornire de la Palatul Cotroceni, s-a consumat pe 21 ianuarie, cu destinatia Chisinau. Iarasi noutati: ca sef al diplomatiei romanesti, conform Constitutiei, Basescu a declarat ferm ca Bucurestiul va sustine Chisinaul pentru o cit mai apropiata integrare in Uniunea Europeana; si s-a lasat inconjurat de basarbeni unionisti, care l-au aclamat ca pe presedintele tuturor romanilor.

Pe 23 ianuarie, a venit la rind Ucraina, cu care n-am avut pina acum relatii prea bune, dar unde s-a consumat de curind „revolutia portocalie“. Basescu a asistat la ceremoniile de preluare a puterii de catre Victor Iuscenko, prooccidentalul care, sustinut de manifestatiile-maraton de la Kiev, tip „Piata Universitatii, Bucuresti, 1990“, a infrint aparatul care a guvernat pina de curind tara intr-o maniera autoritarista. Mesajul de sustinere pentru integrarea continentala a fost acelasi. Prin urmare, Romania incepe sa se comporte fata de Ucraina (ca si fata de Republica Moldova) ca un stat (aproape) membru al Uniunii Europene fata de un vecin al sau si al organizatiei „integrate“ a Vechiului Continent. Tensiunile care s-au acumulat in ultima vreme intre Bucuresti si Kiev (pe teme diverse: Insula Serpilor, Canalul Bistroe, alte mici diferende de frontiera) vor putea fi eliminate prin negocieri pornite de la premiza noua a bunei-credinte reciproce.
Urmeaza calatoria la Auschwitz, pentru manifestarile care vor marca implinirea a 60 de ani de la eliberarea lagarului nazist. Alaturi de alti lideri politici ai lumii de azi, Basescu va omagia astfel victimele Holocaustului. In acest fel, el va transmite si un mesaj pentru viitor: de aici incolo, tara noastra va impartasi valorile morale si comunitare pe a caror baza s-a dezvoltat democratia postbelica.

Daca la aceste prime vizite externe adaugam repetatele declaratii, incepind din clipa preluarii mandatului, privitoare la vointa de a intari cooperarea romano-americana, daca mentionam si calatoria la Budapesta a premierului Calin Popescu Tariceanu, pe 17 ianuarie, vom obtine un incurajator tablou simbolic al prioritatilor noii administratii de la Bucuresti in materie de politica externa: Uniunea Europeana si Statele Unite, vecinii de la Nord si Est, dar si buna relatie cu Ungaria, precum si asumarea consecintelor pe care marea tragedie istorica a Holocaustului le-a avut in procesul de remodelare a democratiei occidentale.
Mai ramine de vazut daca presedintele Basescu, Alianta PNL-PD si partenerii lor de guvernare vor reusi sa impuna si in tara aceste valori, care inseamna – intre altele – ruptura cu traditia extremei drepte romanesti, cu nationalismele si conservatorismele radicale, inca atragatoare pentru anumite categorii de populatie de la noi, inclusiv pentru o parte a elitelor intelectuale sau a studentimii…