Secretariatul General al Guvernului si Agentia Nationala pentru Romi, printr-un program Phare, a lansat campania nationala de informare si constientizare publica „Discriminarea se invata acasa. Cunoaste-i inainte sa-i judeci!“. in intentia organizatorilor, „campania urmareste sa ofere cetatenilor romani, indiferent de etnie, argumente pentru a depasi o prejudecata mai veche: ideea ca romii sint un corp strain care paraziteaza societatea romaneasca“. Campania se desfasoara pe urmatoarele canale: TV, radio, presa scrisa, on-line si prin evenimente speciale si dezbateri publice.
Initiatorii proiectului lanseaza, cu aceasta ocazie, „o invitatie catre toti cei care doresc sa sprijine schimbarea perceptiilor si atitudinii fata de etnia roma. O pot face alaturindu-se pe adresa (www.petitiononline.com/SPER) militantilor antidiscriminare din care fac deja parte Razvan Exarhu, Robert Turcescu, Mircea Toma, Mihaela Radulescu, Mircea Dinescu, Catalin Mitulescu, Hanno Hofer, Cristian Parvulescu, Dragos Bucurenci, Andra, Andrei Gheorghe, Mbela Nzuzi, Maia Morgenstern“. „Discriminarea se invata acasa. Cunoaste-i inainte sa-i judeci!“ este o campanie sociala lansata in cadrul platformei de comunicare S.P.E.R. (Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma), o initiativa de constientizare si educare a cetatenilor cu privire la propriile stereotipuri si prejudecati fata de romi.
Campania, careia i se alatura si Observator cultural, este, din punctul nostru de vedere, necesara. Va fi nevoie de un efort sustinut (si cu rezultate in timp) pentru diminuarea prejudecatilor fata de romi. De asemenea, comunitatile de romi ar trebui sa se implice in campanie, pentru depasirea barierelor psihologice. Si romii au propria lor responsabilitate pentru a-si schimba imaginea in ochii populatiei majoritare, asta implicind comportamente adecvate si o educatie care sa le permita prezentarea aspectelor pozitive, in asa fel incit sa fie posibil un dialog (fara prejudecati, fara ura si fara violenta) intre romani si romi. La inceputul acestei saptamini i-am adresat trei intrebari lui Ciprian Necula, expert al programului Phare pentru nondiscriminare, iar raspunsurile pot fi citite in continuare.
De ce campania este indreptata, cu precadere, catre familie, catre parinti, catre copii? Ati ajuns la concluzia ca acolo este punctul vulnerabil de unde porneste discriminarea?
Da. Stereotipurile si prejudecatile se formeaza, in prima faza, in familie. Nu ma refer doar la romi, ci la absolut toate grupurile sociale care sint stigmatizate social. De exemplu, gay (nu-i crestineste, nu exista asa ceva, sint pedofili etc.), persoane cu disabilitati (handicapatule! etc.), yoghini (beau pipi), rockeri (sint satanisti) etc. in cazul romilor situatia este mult mai dificila. Statistic vorbind, romii sint cam 2 milioane in Romania, adica 10% din populatie; conditia lor sociala e, in general, dificila (daca putem spune asa, avind in vedere faptul ca romii sint foarte diferiti intre ei din toate punctele de vedere – social, cultural, economic, orientare politica etc. –, ceea ce eu consider firesc); diferentele culturale (faptul ca sint foarte vizibili si usor de identificat – fie tenul mai inchis, fie hainele colorate/specifice) contribuie din plin la formarea ideii de „strain“ – deci periculos. Eu consider ca in Romania nu exista discriminare constienta/cognitiva, ci, mai degraba, ceea ce generic numesc „discriminare ignoranta“. Parintii majoritari nu-si imagineaza ca, propagind prejudecati asupra propriului copil, ii creeaza acestuia, in viitor, o dizabilitate sociala si culturala. Bineinteles, daca, mai tirziu, vezi la stiri ca un rom a furat un sac cu prune... iti consolidezi prejudecata asumata in familie si devii „convins“ . Am indreptat aceasta campanie, dupa cum vedeti, catre prima etapa de formare a prejudecatii, fara de care discriminarea pe care romii o tot clameaza, justificat de cele mai multe ori, nu ar fi tot atit de prezenta.
De ce nu are voie sa se joace cu tiganii?
intr-un spot al campaniei, care este difuzat de televiziuni, un copil roman isi minte mama spunind ca s-a jucat singur, desi fusese cu un rom. Stiti ce efecte a avut, pina acum, acest spot in opinia publica?
Minciuna sau omisiune?! Copilul evita un potential conflict cu parintii. Metoda pe care o foloseste, intr-adevar, ar trebui sa ne ingrijoreze! Ceea ce e de rau in spot... acest copil sufera cind omite sa-si aminteasca prietenul cu care s-a jucat pe teren; sufera pentru ca nu poate sa verbalizeze ceea ce a simtit pe terenul de joaca alaturi de prietenul sau; parintii nu ii sint prieteni, ci sint cei care cenzureaza placerea si adevarul perceput de copil. De ce oare? Pentru ca nu are voie sa se joace cu tiganii (interdictie in rindul copiilor majoritari atit de prezenta!)? Acest exemplu este rupt din realitate. inca nu am masurat cu o metoda profesionista impactul, dar din discutiile noastre cu diverse persoane (profesionisti si neprofesionisti) a reiesit faptul ca orice om din Romania contemporana se regaseste in acest spot – fie in rolul copilului rom, fie in rolul copilului roman, fie in rolul parintilor majoritari... sau in rolul observatorului care confirma povestea. E real, din pacate.
A fi rom in Romania nu este tocmai confortabil
Care este miza acestei campanii? Ce asteptati sa se intimple in urmatoarele luni? Ce rezultate concrete sperati?
Consideram ca aceasta campanie este doar o rotita in ansamblul schimbarii perceptiei asupra romilor din Romania. Nu speram intr-o schimbare radicala, e aproape imposibil avind in vedere mentalitatile negative despre romi care au o durata lunga, de peste cinci secole. Ne asteptam ca indivizii, membri ai acestei societati, sa-si ridice un semn de intrebare. E ok sa discriminez? E ok sa generalizez? E ok sa-i formez propriului meu copil o malformatie culturala?
De altfel, in aceasta campanie nu ne adresam doar majoritarilor, ci si romilor.
A fi rom in Romania nu este tocmai confortabil. Aceste stereotipuri, pe care noi le abordam in campanie, formeaza o asa-numita „bariera psihologica“ sau, mai simplu, complexul de a fi tigan – a se citi grup social inferior, in nici un caz grup etnic sau cultural. Copilul rom sufera de o asemenea malformatie sociala. Eu sint inferior, deci am doua sanse... 1) sa demonstrez ca e o prostie si sa ma impun prin forta (muschi, smecherie, smen etc. – si pentru asta am diverse modele sociale); 2) sa-mi sterg orice urma de tigan (ceea ce se cheama pierderea identitatii culturale si, mai mult, negarea propriei identitati etnice). Bineinteles, mai tirziu aceste optiuni se modifica in functie de contextul social in care individul se dezvolta.
Pe linga populatia majoritara si cea de romi, ne adresam si liderilor si formatorilor de opinie. De aceea la www.petitiononline.com/SPER am lansat un apel catre societatea noastra in ansamblu (suna cam virtual!), care este semnat de mai multi formatori de opinie! Lunile urmatoare asteptam o dezbatere publica pe tema stereotipurilor despre romi. O dezbatere pe care sa nu o initiem noi sau vreo organizatie neguvernamentala, ci tanti Tanta din piata Obor, impreuna cu cei care cumpara merele rosii de Arges!
SPER, asa cum zicea psihologul Mugur Ciumageanu, ca peste ani sa murim cu totii fericiti si egali!

