Va mai aduceti aminte de sondajele precedind aderarea la UEa Acelea comparative, realizate concomitent in mai multe tari ale Europei, denumite eurobarometre si in care romanii, dintre toti respondentii, au fost ani buni cei mai euro-optimisti si cei mai favorabili ideii de Uniune Europeanaa Evident, erau foarte optimisti si inca mai sint, intrucit, neinformati si amagiti, Uniunea Europeana nu era pentru ei altceva decit o idee frumoasa desprinsa din imaginar.
Dar nu mirajul unei lumi civilizate si cu valori solide i-a facut pe romani favorabili aderarii. Mai mult decit valorile europene (ce or fi aceleaa) pe romani i-au interesat banii europenilor, bunastarea pe care vor fi primit-o de la acestia, odata acceptati in clubul european. Cinic, dar adevarat. Romanul majoritar continua sa traiasca intr-o dulce ignoranta si evident ca pune religia de tip superstitios inaintea oricarei valori, democratice sau a oricaror altor valori cum ar fi, de exemplu, justitia sociala. Oricum, cam toate valorile Europei unite se invirt in jurul ideii de demnitate umana, la care romanul majoritar a renuntat pe drumul tranzitiei de la comunism la capitalism.
De fapt, chiar si ideea lui de demnitate prindea forma pe baza unui nationalism gaunos, la care a fost nevoit sa renunte de dragul unor bani care nu veneau asa, pe degeaba, ci la pachet cu niste noi valori, la care era nevoit sa adere, macar de ochii lumii.
Prin decembrie 2006, Popescu Tariceanu aprecia ca autoritatile, atit la nivel central, cit si la nivel local, ar fi pregatite in proportie de 90% pentru a face fata procesului de absorbtie a fondurilor structurale, precizind insa ca succesul depinde „doar intr-o mica masura de guvern“. Ei bine, prim-ministrul se insela. Fie sustinea acest lucru in necunostinta de cauza, dind dovada de nerealism si de necunoastere a tarii in care e premier, fie incerca sa induca o perceptie falsa si astfel sa cistige ceva capital de incredere pentru guvernul pe care-l pastorea la acea vreme. Timpul a dovedit ca premierul Tariceanu se insela amarnic. Autoritatile romane, in speta Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (fostul Minister al Integrarii), au lansat un model de cerere de finantare abia pe la sfirsitul verii.
Pina in acest moment, prea putine autoritati si-au depus documentele pe baza carora s-ar putea da drumul la finantari (sub cinci, din zeci de institutii eligibile). in decembrie anul trecut, atunci cind prim-ministrul spunea ca succesul absorbtiei banilor europeni depinde „doar intr-o mica masura de guvern“, acesta presupunea ca guvernul isi va fi facut treaba, dar ca cei de prin primarii si consilii judetene nu vor fi in stare sa scrie proiecte eligibile. Ei bine, executivul nu si-a facut treaba. A trecut deja un an din cei sapte in care primim bani (si avem parte de o alocare generoasa din partea Comisiei Europene) si noi n-am cheltuit un eurocent din structurale! De fapt, primele proiecte (pe infrastructura din transportul local) s-au depus abia saptamina aceasta. Pina vor fi evaluate, pina vor fi aprobate si semnate contractele, ne va prinde anul 2008. O estimare realista ar spune ca la modul in care s-a miscat birocratia romaneasca, vom incepe sa implementam primele proiecte abia prin 2009.
in acest moment conteaza prea putin daca entitatile eligibile (organizatiile care au voie sa primeasca bani de la UE) si-au pregatit proiectele, dat fiind ca nu avem gata documentele-cadru care sa reglementeze finantarile. Toata aceasta documentatie si hirtogaraie ar fi putut fi gata in ianuarie 2007. Argumentul, servit cu inocenta de diversi functionari de elita, este ca aceste documente nu au fost disponibile de la inceputul lui 2007 pentru ca noi nu aveam de unde sa stim daca vom fi primiti in Uniune sau nu...
E bine de stiut ca sumele necheltuite se pierd si se realoca altor state mai capabile sa cheltuiasca pe propriile lor investitii. Multe dintre blocaje se petrec la nivelul executivului. Daca acolo se gaseste un functionar care interpreteaza aiurea procedurile (vezi cazul brinzei de Sibiu) si asa foarte complicate, aceste interpretari se propaga la nivel local si regional. Adevarul este ca autoritatile au tratat cu superficialitate momentul post-aderare, politicienii si-au sarit unul altuia la git cu iresponsabilitate, iar media, ea insasi superficiala, s-a orientat exclusiv catre fapte diverse ale integrarii in UE.
Prea putini dintre romani si-au internalizat cu adevarat ideea de Europa unita. Cind vor vedea ca nu au de luat, ci de dat bani (evident, din cauza lor), numarul euro-pesimistilor se va ingrosa serios.

