La Universitatea din Bucureşti există
în prezent patru şcoli doctorale în filologie, bine
diferenţiate între ele, în funcţie de domeniile şi de
principalele arii ştiinţifice în care îşi desfăşoară
programele universitare (literatură, lingvistică şi teoria
imaginii). Ele au fost (re)organizate în 2005, special pentru a
gestiona noul tip de doctorat, de 3 ani, cunoscut ca nivelul al
III-lea al învăţămîntului universitar post-Bologna.
Şi-au stabilit încă de la început identitatea, prin
declaraţiile de misiune, tocmai pentru a fi complementare, şi nu
concurente, şi pentru a întări, împreună, învăţămîntul
şi cercetarea în ştiinţele filologice, în relaţie cu
alte discipline şi domenii (ştiinţele socio-umane, artele şi
arhitectura).
La Facultatea de Litere, spre exemplu,
doctorandul îşi poate alege, în principal, un subiect
din literatura sau din lingvistica românească, în
relaţie cu teoria literaturii, literatura comparată, folclorul sau
antropologia. La Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine sînt
organizate separat două direcţii majore, una intitulată „Limbi
şi identităţi culturale“ (şcoală doctorală în
lingvistică, studiul limbilor străine), iar cealaltă, „Studii
literare şi culturale“ (studiul literaturilor şi al culturilor
străine). Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI)
organizează cea de-a patra şcoală doctorală în ştiinţe
umaniste – ramura filologie –, intitulată „Spaţiu, Imagine,
Text, Teritoriu“, într-un parteneriat deja consolidat cu
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, din
Bucureşti, ce contribuie cu locuri subvenţionate pentru propriile
specializări. În cadrul celor patru şcoli, atît
ştiinţele filologice, cît şi arhitectura sînt abordate
şi specific, pentru o aprofundare în interiorul domeniului
respectiv de doctorat, şi inter- sau chiar transdisciplinar.
Cercetările sînt corelate – metodologic şi, în
general, teoretic, ca şi în analizele concrete – cu studiul
societăţii şi al culturii, cu evoluţia artelor şi a imaginii,
fie ea mentală sau materială. Ele continuă vechile şi noile
masterate dezvoltate, pînă în prezent, în
facultăţile numite şi la CESI.
Un proiect, de (re)construcţie a
unei şcoli de tineri cercetători
Acest adevărat Quadratus
Philologia-Architectura, unic în România, beneficiază,
începînd cu 1 octombrie 2008, pentru locurile
subvenţionate de la buget, de o importantă finanţare suplimentară,
respectiv, de burse doctorale europene. Sumele sînt alocate din
fonduri structurale, în cadrul Programului Operaţional
Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007-2013. Proiectul care
se derulează în prezent, intitulat „Excelenţă Doctorală
Umanistă în Cercetare: Aplicaţii şi Teorii Interdiscplinare“
(EDUCAŢI), susţine 77 de tineri filologi, arhitecţi şi urbanişti.
În funcţie de performanţe, ei pot beneficia timp de 3 ani de
multiple facilităţi, printre care burse lunare, în România,
de 1.850 lei, şi un stagiu de cercetare de 8 luni, în orice
universitate din UE (cu un stipendiu de 3.700 de lei pe lună).
În primul an de bursă cîştigată
prin proiectul EDUCAŢI, doctoranzii au avut posibilitatea de a se
întîlni cu profesori străini, invitaţi la Bucureşti ca
experţi pe termen scurt la fiecare dintre cele patru şcoli
doctorale, unde au susţinut prelegeri, ateliere şi tutoriale
aplicate. Tot în această perioadă, au fost organizate:
sesiuni naţionale de comunicări, cu specialişti din România;
colocvii internaţionale care au implicat universităţi din Franţa,
Italia, Germania, Austria, Suedia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda,
Bulgaria şi Ungaria; „Rezidenţialele Interdisciplinare de Vară“,
RIV 2009, în cadrul cărora doctoranzii şi-au prezentat
stadiul cercetărilor, la zi. Bursierii au redactat studii şi
articole pentru volumele ce urmează a fi publicate prin proiectul
EDUCAŢI, rapoarte de cercetare şi de activitate monitorizate de
echipe de specialişti angajate, responsabile direct pentru
performanţele şcolilor lor doctorale.
Beneficiile unei burse doctorale
europene sînt indiscutabil mai relevante în raport cu tot
ce se petrecea pînă în 2008 în sistemul românesc:
sumele primite lunar de doctorand, de aproximativ 3 ori mai mari
decît cele alocate în trecut, îi acordă acum
autonomie şi îl ajută să dedice mai mult timp cercetării;
el este susţinut financiar pentru a publica, a studia în
arhive şi în biblioteci din România şi din străinătate,
a face cercetare pe teren. Este pregătit, totodată, în
management de proiect, precum şi în vederea integrării mai
rapide pe circuitele ştiinţifice internaţionale. Nu în
ultimul rînd, achiziţionarea de lucrări de specialitate, de
abonamente la reviste şi de baze de date internaţionale îi
facilitează accesul, chiar din România, la bibliografii de
ultimă oră.
Doctoranzii proiectului EDUCAŢI se
pregătesc, în prezent, pentru stagiile de cercetare în
străinătate. Vor fi plecaţi, timp de 8 luni, la universităţi din
Uniunea Europeană, acolo unde au stabilit că vor lucra în
departamente şi laboratoare de specialitate, alături de echipele de
cercetare ale şcolilor respective. La întoarcerea în
România, în mai 2010, vor avea de prezentat, în
cadrul colocviilor special organizate, rezultatele unei experienţe
ştiinţifice susţinute substanţial prin acest proiect. Anul al
III-lea este dedicat participării lor la congrese internaţionale şi
pregătirii lucrării finale.
Experienţa lor de lucru şi de
cercetare este un cîştig cert pentru şcoala românească,
în ansamblu, şi pentru ştiinţele umaniste şi arhitectură,
în particular, indiferent unde vor lucra după finalizarea
doctoratului, în învăţămîntul preuniversitar, în
cel universitar (în cadrul programelor postdoctorale), în
mediul privat, în institute de cercetare sau în
instituţii de cultură.
Acest proiect, de (re)construcţie a
unei şcoli de tineri cercetători români în filologie,
respectiv, arhitectură şi urbanism, corelate cu nivelul
performanţelor internaţionale actuale, modelează, în
definitiv, prin intermediul cuvîntului şi al imaginii de care
ei se ocupă, realitatea noastră, a tuturor. O realitate în
care astăzi, de multe ori, nu ne (mai) regăsim. Din fericire, el nu
e nici un ideal, nici o iluzie. E o ambiţie comună, a unei
comunităţi academice, de a realiza o nouă punte între
societatea în care trăieşte şi lumea ideilor sale. Tot din
fericire, ne aşteptăm ca o nouă serie de doctoranzi să intre acum
în acest proiect.
Autor: 
Categoria: 
RSS Feed
Newsletters