OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

„Cei care au candidat ca să mă «reprezinte» nu au fost aleşi de mine, nu au fost aleşi de comunitate, s-au ales tot între ei. Ei se reprezintă pe ei. Nu eu sînt vinovat pentru că ei, toţi, vor să mă fure pe mine, vor să te fure pe tine, vor să fure pe toată lumea. Pentru ce să merg la vot? Ca să aleg aleşii lor care aleg să aleagă pentru ei? Nu, mulţumesc. Refuz. Da, ştiu, o să-mi spui «păi şi-atunci de ce nu pleci din ţară?». Uite, de prost. Pentru că am tupeul să mai sper că vor veni şi alţii.“ (Alex Mihăileanu, blogger, HotNews.ro, 1 decembrie 2007)

Da, am avut o campanie electorală searbădă, fadă şi fără miză. Da, oamenii nu au mers la vot. Da, s-au prezentat în număr mare la urne tot categoriile sociale dependente de stat. Dar este absolut enervantă toată văicăreala generală cum că oamenii nu voteză şi că sînt îndreptăţiţi să nu voteze pentru că nu au pe cine alege, că nimeni nu ne mai reprezintă. Au o oarecare dreptate cei care au tot spus că politicienii sînt o apă ş-un pămînt (printre care şi subsemnatul), dar nu este bine.

Da, „dreapta“ obţine rezultat bun, dobîndit, în mod paradoxal, graţie neînţelegerilor dintre PD-L şi PNL. Şi cu ce ne încălzeşte asta pe noi? Am putea primi înapoi timpul pierdut şi obiectivele de guvernare neîndeplinite la timp de fosta Alianţă DA? Reformele nerealizate, autostrăzile neconstruite etc.? Preluarea puterii politice nu înseamnă absolut nimic în termeni de guvernare dacă politicul este ocupat cu lupte de putere sterile astfel încît nu mai are cine să-şi asume viziunea şi leadership-ul şi acei oameni care, pînă la urmă, trebuie să aplice programul de guvernare şi să ne facă autostrăzile, nu mai controlează administrativul, funcţionărimea.

Partidele politice nu au nevoie de preşedinte să le treacă strada pentru a le forma Guvernul, pentru că vor ajunge unde vrea preşedintele, şi nu unde vor ele. Trebuie să înveţe să treacă singuri strada. Iar noi nu avem nevoie să mai fim salvaţi de partide. Noi le-am votat şi noi sîntem aceia care trebuie să avem grijă să punem presiune pe ele ca să-şi facă treaba, să se profesionalizeze, să se democratizeze în interior. Am votat uninominal, dar tot partidele au fost principalul nostru criteriu, drept dovadă scorurile aproape identice obţinute de către partide la Cameră şi la Senat. O democraţie care se rezumă doar la vot sau, mai rău, la non-vot nu are nici o şansă. Cel mai bun indicator al unei democraţii sănătoase este ceea ce se întîmplă între alegeri.