Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Mai   |   Numarul 13   |   Dreptul la diferenta

Dreptul la diferenta

Autor: Carmen MUŞAT | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Controverse, dezbateri, schimburi de idei si, desigur, infruntari, confruntari, rupturi sau aliante surprinzatoare: acestea sint, foarte pe scurt, coordonatele dominante ale sferei publice, fie ea politica sau culturala, din Romania postdecembrista. Cine are naivitatea sa creada ca subiectele incomode pot fi abordate pe un ton relaxat sau ca polemicile de idei nu sint afectate de orgolii sau susceptibilitati de tot felul ia de bun principiul libertatii de gindire, sustinut atit de incurajator de o serie de personalitati al caror capital simbolic, acumulat deopotriva in anii dictaturii comuniste si in ultimul deceniu, nu poate fi pus la indoiala.

Dintre cistigurile inregistrate in ultimii zece ani, redescoperirea societatii civile si a responsabilitatilor majore care le revin intelectualilor, precum si conturarea unei sfere publice ale carei structuri sint in egala masura mobile si diferentiate sint incontestabile. Coexista si in spatiul public romanesc multiple asemenea sfere, de la acelea pe care Habermas le numea subculturale pina la cele cu evidente conotatii ideologice. Excesiva politizare a vietii sociale si, deopotriva, a celei culturale de dupa ’90 a determinat constituirea unei sfere publice marcate in primul rind de rabufniri viscerale, de adversitati personale, de obscure interese de grup si, nu in ultimul rind, de o inapetenta acuta pentru dialog si pentru gindirea critica articulata. Nu este de mirare ca, proiectat pe un astfel de fundal, radicalismul tinerilor sau mai putin tinerilor intelectuali formati in ambianta unei „noi culturi a cititului“ este inexact perceput. Deprinsi cu un tip de discurs specific stiintelor socio-umane, acestia sint predispusi sa abordeze problemele vietii culturale, sociale sau politice dintr-o perspectiva eminamente critica, afirmindu-si consecvent nu doar capacitatea de rezistenta la regula lui „asa este bine“, ci si dreptul la diferenta. Ceea ce resping cei mai multi dintre intelectualii contestatari este discursul paternalist al tuturor celor care par sa spuna, cu cuvintele lui André Glucksman, „fa asa cum vei pofti, dar nu te razvrati impotriva celui care ti-o porunceste, caci altfel te vei impotmoli in contradictii de nedepasit

 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Educaţia – o piatră de încercare
Cele mai recente comentarii
Plagiatul este emanatia bibliotecilor neglijate
Doua raspunsuri
Mecanica socială
tot despre Nicusor Dan
transparenta
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire