Globurile de Aur, premii acordate încă din 1944 de către Asociația Presei Străine de la Hollywood (HFPA), anunță de obicei filmele cu șansele cele mai mari de a cîștiga, după o lună și ceva, mai popularele Oscaruri. Anul acesta, ceremonia de decernare a Globurilor, prezentată de comicul
britanic Ricky Gervais, a avut loc luni, 16 ianuarie, între 3 și 6 a.m. (după ora României), iar cel mai premiat film nu a fost o producție hollywoodiană, ci o coproducție franco-belgiană.
Cineastul francez Michel Hazanavicius a făcut senzație, la ediția de anul trecut a Festivalului de la Cannes, cu The Artist. Selecționat în competiția oficială și avînd, în opinia criticilor, șanse mari la Palme d’Or, filmul nu a obținut decît premiul de interpretare masculină, prin Jean Dujardin. Din festival în festival, din premiu în premiu, The Artist a trecut Oceanul și, chiar dacă un premiu la Cannes nu reprezintă nicidecum o garanție a succesului în SUA, a reușit să devină filmul cu cele mai multe nominalizări la Globurile de Aur. Acest triumf este explicabil (și) prin faptul că regizorul-scenarist Michel Hazanavicius a realizat, în secolul al XXI-lea, un film… mut (și alb-negru), cu intenția de a omagia epoca „marelui mut“ (povestea este plasată la cumpăna dintre deceniile trei și patru ale veacului trecut), astfel încît The Artist a putut intra în cursă și la acele categorii de premii ale industriei americane rezervate de obicei producțiilor cinematografice vorbite în engleză. La Globurile de Aur, filmul a concretizat trei dintre cele șase ocazii de a intra în palmares, adjudecîndu-și premiile pentru Cel mai bun film (Secțiunea „comedie sau musical“), Cel mai bun rol principal masculin la această secțiune (prin același remarcabil actor francez, Jean Dujardin) și Cea mai bună coloană sonoră (prin compozitorul Ludovic Bource). Pentru mulți comentatori care s-au încumetat să facă pronosticuri, filmul era marele favorit la toate aceste trei categorii, iar unii mizau pe Michel Hazanavicius și la Globul pentru Cel mai bun regizor. Totuși, la această ultimă categorie a triumfat veteranul Martin Scorsese, care a obținut al treilea Glob de Aur pentru regie al îndelungatei sale cariere, cu Hugo, ecranizarea popularului roman de aventuri Invenția lui Hugo Cabret de Brian Selznick. Dacă premiera românească a filmului lui Scorsese este programată pentru luna aprilie, din păcate, The Artist nu are încă un distribuitor autohton...
britanic Ricky Gervais, a avut loc luni, 16 ianuarie, între 3 și 6 a.m. (după ora României), iar cel mai premiat film nu a fost o producție hollywoodiană, ci o coproducție franco-belgiană.
Cineastul francez Michel Hazanavicius a făcut senzație, la ediția de anul trecut a Festivalului de la Cannes, cu The Artist. Selecționat în competiția oficială și avînd, în opinia criticilor, șanse mari la Palme d’Or, filmul nu a obținut decît premiul de interpretare masculină, prin Jean Dujardin. Din festival în festival, din premiu în premiu, The Artist a trecut Oceanul și, chiar dacă un premiu la Cannes nu reprezintă nicidecum o garanție a succesului în SUA, a reușit să devină filmul cu cele mai multe nominalizări la Globurile de Aur. Acest triumf este explicabil (și) prin faptul că regizorul-scenarist Michel Hazanavicius a realizat, în secolul al XXI-lea, un film… mut (și alb-negru), cu intenția de a omagia epoca „marelui mut“ (povestea este plasată la cumpăna dintre deceniile trei și patru ale veacului trecut), astfel încît The Artist a putut intra în cursă și la acele categorii de premii ale industriei americane rezervate de obicei producțiilor cinematografice vorbite în engleză. La Globurile de Aur, filmul a concretizat trei dintre cele șase ocazii de a intra în palmares, adjudecîndu-și premiile pentru Cel mai bun film (Secțiunea „comedie sau musical“), Cel mai bun rol principal masculin la această secțiune (prin același remarcabil actor francez, Jean Dujardin) și Cea mai bună coloană sonoră (prin compozitorul Ludovic Bource). Pentru mulți comentatori care s-au încumetat să facă pronosticuri, filmul era marele favorit la toate aceste trei categorii, iar unii mizau pe Michel Hazanavicius și la Globul pentru Cel mai bun regizor. Totuși, la această ultimă categorie a triumfat veteranul Martin Scorsese, care a obținut al treilea Glob de Aur pentru regie al îndelungatei sale cariere, cu Hugo, ecranizarea popularului roman de aventuri Invenția lui Hugo Cabret de Brian Selznick. Dacă premiera românească a filmului lui Scorsese este programată pentru luna aprilie, din păcate, The Artist nu are încă un distribuitor autohton...
Al doilea mare cîștigător al ediției de anul acesta a fost The Descendents de Alexander Payne. Filmul – în care George Clooney interpretează convingător un soț și un tată indiferent, pe care un accident îl obligă să își reevalueze viața – va intra în curînd și pe marile ecrane românești. La Globurile de Aur, The Descendents a cîștigat două premii din cinci nominalizări – pentru Cel mai bun film (dramă), previzibil, și Cel mai bun rol principal masculin la secțiunea sa (Clooney l-a devansat pe prietenul său Brad Pitt, excelent în Moneyball: Arta de a învinge de Bennett Miller). Favoriți și la premiul pentru Cel mai bun scenariu, Payne și coscenariștii săi (Nat Faxon și Jim Rash) au fost întrecuți – nemeritat, în opinia mea – de un alt cineast veteran, Woody Allen; scenariul acestuia de la Miezul nopții în Paris (Midnight in Paris) abundă în clișee și nu se ridică nici pe departe la nivelul celui de la Trandafirul roșu din Cairo (The Purple Rose of Cairo), cu care Allen cîștigase primul său Glob de Aur (și unicul pînă săptămîna trecută), în urmă cu 26 de ani.
Oricum, alături de The Artist, The Descendents se anunță printre marii favoriți în cursa pentru Oscaruri, care se vor decerna pe 26 februarie (după ce nominalizările vor fi fost anunțate pe 24 ianuarie).
Globul de Aur pentru Cel mai bun rol principal feminin într-o dramă i-a revenit multipremiatei Meryl Streep, care o întruchipează pe Margaret Thatcher în recentul Iron Lady de Phyllida Lloyd, deși mulți mizau fie pe Glenn Close (Albert Nobbs de Rodrigo García), fie pe Viola Davis (Culoarea sentimentelor/The Help de Tate Taylor). Cea mai bună actriță într-un rol principal de comedie sau musical a fost desemnată Michelle Williams, care, impresionînd jurnaliștii și criticii de film prin modul în care a readus-o la viață pe legendara Marilyn Monroe (în filmul My Week with Marilyn de Simon Curtis), a devansat-o pe Charlize Theron (Young Adult de Jason Reitman), a doua favorită a categoriei.
La premiul pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar, concurența a fost foarte strînsă anul acesta. Globul a ajuns la Octavia Spencer, care s-a impus în fața colegei sale din Culoarea sentimentelor, Jessica Chastain, și a lui Berenice Bejo, partenera lui Jean Dujardin din The Artist. În schimb, la categoria rol secundar masculin, favoritul numărul unu, marele actor Christopher Plummer, a obținut fără probleme Globul de Aur pentru rolul său din Beginners de Mike Mills (film din 2010, dar care a avut premiera oficială de abia în iunie 2011, lucru care l-a făcut eligibil pentru premiile pe anul trecut).
În ceea ce privește premiul pentru Cel mai bun lungmetraj de animație, chiar dacă unii pariaseră pe Rango al lui Gore Verbinski, nimeni nu a fost foarte surprins cînd a fost desemnat drept cîștigător filmul Aventurile lui Tintin: Secretul Licornului (The Adventures of Tintin), adaptarea 3D, semnată de celebrul Steven Spielberg, a aventurilor neînfricatului reporter creat de Hergé. Cel mai bun film într-o limbă străină a fost declarat iranianul Nader și Simin, o despărțire (A Separation); memorabila dramă a lui Asghar Farhadi – care nu are, din nefericire, distribuitor în România, deși a primit cinci distincții la Berlinala de anul trecut – a reușit să devanseze atît filmele unor mari autori europeni, precum spaniolul Pedro Almodóvar sau belgienii Frați Dardenni, cît și drama despre războiul bosniac scrisă și regizată de Angelina Jolie. Premiul pentru Cel mai bun cîntec a ajuns la Masterpiece (muzica și versurile: Madonna, Julie Frost și Jimmy Harry) din W.E., film regizat de aceeași Madonna.
În concluzie, în ce privește filmele, Globurile de Aur de anul acesta n-au oferit mari surprize celor care au urmărit atent producția cinematografică a anului trecut. Doar cei care nu au prea intrat în sălile de cinema în 2011 s-ar putea mira văzînd succesul filmului franco-belgian The Artist sau categoria neobișnuită în cadrul căreia a fost premiat Steven Spielberg.
La capitolul seriale, s-au impus producțiile Homeland de la Showtime (drama) și Modern Family de la ABC (comedie sau musical). Claire Danes a primit un Glob pentru rolul interpretat în primul serial amintit, la fel ca și Laura Dern pentru Enlightened (HBO). La categoria miniserie sau film de televiziune, Globul de Aur pentru Cea mai bună producție a fost obținut de Downtown Abbey (Masterpiece) de la PBS, în timp ce Kate Winslet, nominalizată și pentru rolul ei din filmul Doamne... ce măcel! (Carnage) de Roman Polanski, a fost premiată pentru rolul titular din Mildred Pierce (HBO). Premiul pentru Cel mai bun rol secundar feminin dintr-un serial, o miniserie sau un film de televiziune a revenit unei alte mari actrițe, Jessica Lange, pentru American Horror Story (FX).
Pentru mine, cea mai frumoasă amintire a Globurilor de Aur de anul acesta rămîne discursul renumitului actor Morgan Freeman la primirea premiului onorific „Cecil B. DeMille“, pentru întreaga sa activitate, care i-a fost înmînat de către Sidney Poitier și Helen Mirren. De cinci ori nominalizat la Oscar și la Globul de Aur și cîștigător, o dată, al fiecăruia dintre aceste premii, Morgan Freeman a spus printre altele: „Dacă iubești ceea ce faci, nu va trebui să muncești nici măcar o zi din viață“. Pentru el, filmul nu a fost niciodată o corvoadă, ci a reprezentat mereu pasiunea vieții sale. Și, după roluri interpretate în peste 50 de filme, talentul și energia lui nu par deloc epuizate...

