OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Concertul formatiei poloneze Floripari a incheiat editia a doua a Festivalului de Muzica Veche, Bucuresti 2007.
Ansamblul Floripari Studium Musicae Cracoviensae, afiliat Castelului Regal Wawel, e alcatuit din absolventi ai Academiei de Muzica din Cracovia si ai Conservatorului Regal din Haga. Cistigatori ai premiului „David Reichenberg“, cei sase specialisti in muzica renascentista si baroca au sustinut la Ateneul Roman un concert considerat exceptional atit de critici, cit si de publicul interesat de muzica de acum patru secole.

Costumati asemenea cintaretilor care soseau la Curtea de pe colina Wawel din toate colturile lumii, interpretii au prezentat O zi la Curtea Jaghelonilor cu pasiune si acuratete stilistica, reusind sa transforme acest proiect muzical intr-un eveniment.
Creatiile unor maestri anonimi, psalmii lui Mikolaj Gomolka, o bijuterie monteverdiana, dansuri poloneze din culegerea lui Chilesotti, rugaciuni si meditatii care ritmau viata la curtea regala, au stralucit cu intensitate, reinviind intelepciunea si fastul care infloreau in timpul celebrei dinastii: „Am avut impresia ca am calatorit inapoi in timp – brusc m-am aflat nu la Ateneul Roman din Bucuresti, ci la Curtea Regala de la Cracovia, inconjurat de dame si cavaleri“, a marturisit dupa concert directorul Institutului Cultural Polonez, Jaroslaw Godun.

Incintat de perfectiunea colaborarii din cadrul ansamblului si de prospetimea concertului Floripari, Erich Türk, clavecinist, organist si profesor la Academia de Muzica „Gh. Dima“ din Cluj, a apreciat aranjamentele pieselor si incercarea de a reda cit mai fidel modul in care ele erau percepute pe vremea lor, subliniind cele mai importante aspecte al concertului: „In ideea formarii si educarii unui public iubitor de muzica veche la noi in tara a fost binevenita si varietatea de instrumente vechi precum dulcimerul, virginalul, viola da gamba, fidelul, care doar rar se pot auzi pe viu in concerte.

O prezenta foarte sarmanta a fost insa si solista vocala Ada Cyran, care a excelat nu doar printr-o tehnica vocala rafinata adaptata stilului, ci si prin mimica si jocul de scena foarte sugestive“.
Despre performantele artistilor de la Floripari si priceperea lor de a-si situa intr-un context foarte viu muzica, vor reverbera in viata muzicala bucuresteana si alte ecouri importante, pentru ca in sala Ateneului au fost foarte multi tineri interesati de cultura muzicala renascentista.
Convins de calitatea muzicii a fost si prof. univ. Petre Lefterescu: „Muzicienii au reusit imbinarea unei interpretari vii, de factura improvizatorica si creativa, cu precizia si acuratetea inalta a actului muzical (ca intonatie, frazare, ritm, etc.)“.

Am fost o zi la curtea jaghelona, in preajma batrinului rege Sigismund I, am meditat din zori pina tirziu in noapte la clipa trecatoare, sufletul nostru a invatat citiva pasi de dans cu ajutorul maestrilor Artur Luczak (vioara, viola, fidel), Milena Dobroç (lauta), Justina Dolot (virginal), Mateusz Kowalski (viola da gamba), Alexander Tomczyk (corn, dulcimer, block-flütte, bendir).
- Muzica medievala, renascentista, baroca
si bizantina
Bucurestiul cultural a fost, timp de trei zile, un „Tirg de muzica veche“, in care au fost puse in valoare metode variate de interpretare, instrumente muzicale autentice si imaginea unei muzici cit mai aproape de spiritul curentului european al festivalurilor de muzica veche.
Concertele s-au desfasurat la Palatul Sutu, Muzeului National de Arta al Romaniei, Biserica Domnita Balasa, Centrul Cultural Maghiar, Biserica Italiana si Ateneul Roman.

Grupul Stavropoleos condus de parintele Iustin Marchis, format din clerici, teologi, muzicieni si studenti, a reinviat muzica psaltica romaneasca de traditie bizantina, aducind in atentia publicului meloman piese religioase importante in slujbele bisericii si compozitii ale unor tineri psalti.
Ioannis B. Arvanitis, profesor de muzica bizantina, imnologie, liturgica, muzica folclorica, a interpretat ca solist, alaturi de Grupul Stavropoleos, stihire, cintece de stea, condace si irmoase caracterizate de experti capodopere bizantine.
Formatia romaneasca Trei Parale, folosind tilinca, fluierul, cavalul, cobza si drimba, a oferit publicului cintece de lume de Anton Pann si cintece vechi de nunta si sarbatoare.

Raluca Enea a sustinut un recital de clavecin cu piese de Bach, Rameau, Alessandro Scarlatti, William Byrd, cu preludii, sarabande, menuete, gavote si alte fantezii muzicale celebre.
Erich Türk a prezentat un repertoriu rafinat, care a inclus piese de Frescobaldi, Jan Pieterszon Swelinck, Georg Muffat, Bach, Buxtenhude si William Byrd.
Mottoul care a ilustrat muzica renascentista, sacra si profana, a sextetului Banchieri Singers din Nyíregyháza, ar putea fi potrivit pentru a explica interesul care a insotit toate concertele festivalului: „Asa cum au nevoie de muzica profunda, serioasa si dramatica, tot asa oamenii au nevoie si de piese usoare si vesele. Incearca sa o faci bine pe una din ele, iar de cealalta bucura-te“.