Institutul Naţional de Statistică (INS) şi liberalii raportează o creştere economică demnă de invidiat, la care nici nu visam cu cîţiva ani în urmă. Cum de stăm aşa de bine şi noi nu ştim? Guvernarea preponderent liberală din ultimii patru ani (cu prim-ministru liberal şi cu majoritatea miniştrilor aşijderea) nu s-a remarcat prin cine ştie ce mari reforme economice, cu excepţia, poate, a introducerii cotei unice de impozitare de acum patru ani, la începutul mandatului lor. Nu prea au mai avut multe de privatizat, reforma administrativă a stagnat, cea din Sănătate a rămas la stadiul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, iar cea din Educaţie, pur şi simplu nu a existat. Se pare că liberalii noştri au dus principiul liberal al nonintervenţiei statului, în economie şi în general, la extrem. Nu ştim dacă au făcut-o pentru că au fost mult prea ocupaţi din cauza luptei cu preşedintele Traian Băsescu şi a situaţiei defavorabile din Parlament, cu lipsa unor resurse umane valoroase şi capabile să producă reforme, sau pur şi simplu pentru că şi-au urmat unul dintre principiile dragi, cel al nonintervenţiei. În urma guvernării liberale, ţara seamănă foarte bine cu situaţia îmbogăţiţilor din zona Pipera: case scumpe, haine scumpe, SUV-uri, toate pe nişte străzi pline de hîrtoape şi fără sistematizare, bătute de oameni fără prea multă educaţie.
Liberalii vor folosi în campania electorală datele oferite de INS, dar nu le va fi suficient. Chiar dacă predau guvernarea şi lasă ţara mai bine decît au găsit-o, ei nu vor putea spune că, prin reformele impuse, ţara a atins potenţialul maxim de dezvoltare.
Discrepanţele imense între urban şi rural, inclusiv în ceea ce priveşte educaţia, valorile şi mentalităţile populaţiei, coroborate cu sărăcia, îl vor face pe cetăţean mult mai receptiv la pomenile electorale sau la mita electorală, sub formă de mici şi diverse sacoşe, decît la mesajele privind creşterea economică, pe care majoritatea nu o resimte în nivelul de trai. Iar liberalii, la fel ca toţi competitorii lor politici, ştiu acest lucru. Cu atît mai mult cu cît, introducerea votului uninominal pe colegii teritoriale îi va aduce pe cei ce se vor aleşi, mai aproape (inclusiv din punct de vedere fizic) de alegătorii pe care îi vor convinge mai uşor cu pungi.

