OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

O să încep cu cea mai evidentă dintre ele: aceea că Iriver Story poate fi găsit în magazinele din România, la acest moment fiind singurul disponibil la vînzare pe căi oficiale, aşadar, fiind singurul pentru care cumpărătorii dispun de garanţie. Un alt avantaj al acestui e-reader, faţă de celelalte dispozitive existente pe plan mondial, la ora actuală, este deschiderea faţă de o gamă mult mai largă de formate. Funcţii precum reflow (plierea textului pe marginile paginii), zoom, căutare după cuvînt sau posibilitatea de a pune semn de carte sînt disponibile şi pentru .pdf, .epub, .doc, .txt sau .ppt, nu doar pentru formatele dedicate, care necesită un soft special de decriptare, cum ar fi Adobe Digital Editions. Posibilitatea de a-l folosi ca reportofon, jurnal sau agendă electronică este un mare avantaj pentru elevi, studenţi sau jurnalişti, iar faptul că recunoaşte mai multe formate pentru imagini şi dezarhivează singur zip-urile îi atrage pe iubitorii benzilor desenate.

 

Trebuie să încep printr-o dezambiguizare sau o definire a termenilor, de care aş fi avut şi eu nevoie în momentul cînd am început să lucrez în acest domeniu. E-book-urile reprezintă conţinutul, iar e-reader-ele sau e-book reader-ele sînt suportul. Atît la noi, cît şi în afară, termenul „e-book“ este folosit deseori pentru a le defini pe amîndouă, aşa cum s-a întîmplat de la Gutenberg încoace şi cu termenul „carte“. Am făcut această paranteză pentru că m-aţi întrebat despre piaţa din România, iar piaţa e-book-urilor şi piaţa e-reader-elor sînt două lucruri diferite, deşi, desigur, se influenţează reciproc foarte puternic. După cum spuneam, Iriver Story acceptă majoritatea formatelor uzuale, ceea ce înseamnă că pe el se poate citi orice, nu doar cărţile electronice create special pentru astfel de dispozitive. Deoarece piaţa românească a e-book-urilor abia se pregăteşte să-şi deschidă porţile, un altfel de e-reader nu ar fi avut şanse de supravieţuire. Toată lumea ne întreabă unde se pot găsi cărţile, pentru că suportul fără conţinut nu are nici o valoare şi, din fericire, conţinutul poate fi găsit pe site-uri precum liternet.ro, polirom.ro, gutenberg.org sau unibuc.ro. Iar pentru cei care vor să cumpere conţinut în limba română, cărţi publicate de cele mai cunoscute edituri, acest lucru va deveni posibil în următoarele 2 luni, prin intermediul site-urilor librariadigitala.ro şi libhu-manitas.ro, unde se vor lansa pînă în vară peste 100 de titluri. Pînă acum s-a dovedit că piaţa este nu doar pregătită pentru astfel de produse, ci şi că le aştepta de mult timp, dovadă fiind faptul că Iriver Story se vinde în continuare foarte bine.

 

Nu. iPad este mult mai aproape de conceptul tabletei electronice decît de cel al reader-elor, diferenţa esenţială între aceste produse fiind ecranul. Primele e-book readers au apărut, de fapt, prin 1998, în SUA, dar, fiind dotate cu ecran LCD, nu au avut nici un succes. Nu spun că se va întîmpla la fel şi cu iPad-ul. Dimpotrivă. Însă sînt două produse care se adresează unui public diferit. Produsul celor de la Apple se adresează cumpărătorilor interesaţi să citească presa on-line, să-şi verifice mailurile sau să intre pe Facebook şi Twitter. E-reader-ele sînt destinate cititorilor de literatură.

 

Cel mai dificil nu a fost procesul de transformare a cărţilor tipărite în e-bookuri, ci acela de a convinge editurile să ne cedeze drepturile de multiplicare. Norocul nostru a fost că cei de la Editura Litera sînt foarte deschişi la tot ce este nou şi inovator, iar colaborarea cu ei a fost o adevărată plăcere. Desigur, am întîmpinat şi dificultăţi tehnice, pentru că nici unii dintre noi nu mai lucraseră în acest domeniu, iar partea de tehnoredactare pentru 101 .pdf-uri care să corespundă cerinţelor e-reader-ului a fost un proces de durată. Însă am învăţat din fiecare greşeală şi am oferit cititorilor un început de bibliotecă digitală, cu titluri care nu trebuie să lipsească din rafturile nici unui român.

 

Ne surprinde de fiecare dată succesul imens al dispozitivului la publicul larg. Vînzările au fost, ca întotdeauna, mult peste aşteptări şi cred că putem spune deja, fără ezitare, că Iriver Story a fost vedeta Kilipirimului şi atracţia principală. Mulţi dintre cei cu care am discutat ne-au spus că au venit special ca să îl vadă, pentru că au auzit de el, şi-l doresc, dar doreau să îl şi testeze. Am avut ocazia să îi cunoaştem şi pe cei care şi-au cumpărat deja acest produs, şi toţi s-au dovedit a fi de-a dreptul îndrăgostiţi de avantajele pe care le oferă. Cert este că vom fi nevoiţi să revizuim profilul clientului, deoarece cumpărătorii de la tîrg nu au fost tineri cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, ci oameni în vîrstă, chiar la 70 de ani, pentru care o astfel de bibliotecă portabilă, uşoară şi odihnitoare pentru ochi, s-a dovedit a fi o minune bine-venită. De altfel, ne-a vizitat o doamnă foarte drăguţă, în vîrstă de 80 de ani, care ne-a mărturisit că ea nu-şi permite acest produs, deşi a mai citit pe calculator, dar că se bucură mult că l-a putut vedea şi i-am explicat cum funcţionează, pentru că acum le poate povesti prietenelor sale, la cafea, despre el. De fapt, aceasta a fost intenţia noastră iniţială: să ajungem la end users, să îi cunoaştem şi să ne cunoască, iar cei care ne-au văzut la tîrg vor descrie, cu siguranţă, mai departe produsul altor persoane.

 

VIDEO prezentare Iriver Story