OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Marcus Tullius CICERO
Despre destin / De fato
Editie bilingva.
Studiu introductiv,
traducere, note si comentarii de
Mihaela Paraschiv, Editura Polirom,
Iasi, 2000, 177 p., f.p.


Cu ceva vreme in urma, Editura Polirom a initiat un proiect ambitios – colectia Plural Clasic, in care urmau sa fie publicate in editii bilingve operele importante ale antichitatii romane si ale zorilor crestinismului. Dupa Naturales questiones a lui Seneca, Carmina Burana, De ente et essentia a lui Toma de Aquino, De divinatione a lui Cicero, tot celebrul arpinat, cu a lui De fato, e ultimul de pe aceasta glorioasa lista.

Traducatoarea, Mihaela Paraschiv, a colaborat si la Despre divinatie si, comparind cele doua lucrari, devine cit se poate de evident ca, in ciuda proverbului, unde-s doi calitatea scade, Despre destin e o editie respectabila care nu-si propune multe dar isi indeplineste promisiunile, pe cind De divinatione nu trece pragul de incercare ratata pe toate planurile.
Revenind la micul tratat ciceronian, el este acum tradus pentru prima oara in romaneste si, desi, recunosc, n-am verificat tot textul, treaba a fost bine facuta. Editia de la Polirom nu se adreseaza filologilor, ci „specialistului in filozofie“ sau cititorului „simplu iubitor de cultura“, de unde absenta aparatului critic specific lucrarilor occidentale (editiile Oxford, Teubner, Belles Lettres), inlocuit de note extinse de realia (informatii privind civilizatia, mentalitatea si istoria Romei) si de filozofie. Nu pot sa-nteleg de ce unii termeni grecesti apar in grafia originala si altii nu, chiar in acelasi fragment – chiar din primul capitol: ethos si axiomata in original, iar logica in scriere latina; influenta lucrarii franceze folosite pentru textul latin si pentru compararea traducerii (ed. Yon) isi „arata coltii“, traducerea, buna cum spuneam, e destul de libera, in traditia scolii clasiciste franceze.

Avind in vedere ca e vorba despre o editie, sa zicem, de popularizare, sint esentiale informatiile despre destin in literatura si filozofia greaca si romana, despre opera ciceroniana, despre curentele filozofice ale caror directii se intilnesc la autorul Filipicelor (neoacademismul, stoicismul, epicureismul), ca si notele legate de imprejurarile politice ce-au determinat retragerea lui Cicero la Puteoli. Aceste comentarii reprezinta de fapt fundamentul acestei editii, ea dorindu-se un instrument indispensabil pentru cit mai multi cititori; de aici tratarea exhaustiva a majoritatii subiectelor si impresia ca Notele si comentariile s-ar putea constitui intr-un studiu separat, legatura lor cu textul latin fiind mai mult pretextuala.
Una peste alta, o lucrare serioasa, de incredere, facuta cu responsabilitate, lectura obligatorie pentru unii, fara sa aiba insa un public-tinta foarte precis. In asteptarea acelor editii critice de care studiile clasice romanesti duc in continuare lipsa, putem recunoaste deocamdata un lucru bine facut.