OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Pavel CHIHAIA
Legendele unei lumi posibile
Editura Jurnalul Literar,
Colectia „Labirint“,
suplimentul publicatiei nr. 5,
Bucuresti, 2000, 208 p., f.p.

Legendele unei lumi posibile reuneste articole si eseuri semnate de Pavel Chihaia si aparute in ultimii ani in periodicele din tara Jurnalul literar, Romania literara, Vatra si Luceafarul, dar si din diaspora. Volumul este impartit in patru sectiuni care grupeaza tematic articolele despre literatura, arta, portrete si interviuri-convorbiri.

Cartea se deschide cu citeva consideratii asupra literaturii romane a acestui mileniu si a noului raport al literaturii, in general, cu televiziunea, calculatorul si Internetul – cele trei componente, nu doar simbolice, ale noii paradigme culturale. Intrebarea din final ramine inca deschisa: „Va fi continuata proza sau poezia accesibila lectorilor obisnuiti sau se vor impune jocurile lingvistice pluraliste, farimitate, ale unor adepti ai curentelor semiotice, structuraliste, textualiste, realizind expresii fulgurate, emitind «clipurile» de pe ecranele televizoarelor, dezinteresati de dialogul propriu-zis cu lectorul?“ (p. 9).

Asociatia „Mihai Eminescu“, care a opus o rezistenta morala in 1946-48 sovietizarii Romaniei si din care au facut parte printre altii Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Constant Tonegaru, Dinu Pillat, apoi romanul nescris despre Ovidiu la Tomis sau Cercul Literar „Apozitia“ din München, sint subiecte despre care Pavel Chihaia vorbeste in continuarea partii despre literatura.
Articolele despre arta ii aduc in prim plan, printre altii, pe Van Gogh, Victor Ieronim Stoichita si Francis Bacon. De departe, insa, cel mai interesant eseu se numeste Poate intra kitsch-ul in sfera artei contemporane? Aflam de aici ca termenul atit de controversat si dezbatut astazi in sfera culturii a aparut pentru prima data in 1870 in Bavaria si desemna un manierism vulgar fata de tendinta culturala inalta a epocii. Sa luam un scurt fragment:

„Putem remarca la obiectele kitsch: acumularea de trasaturi culturale ale trecutului (codificate special pentru mase, in vederea unor exaltari dulcege, sentimentale); urmarirea unor efecte de recunoastere sau de devinatie facila; specializarea in «suveniruri» (neologism care apare cu nuanta peiorativa in romaneste); primatul conotatiilor inutile; frecventa curbelor, a tonurilor roz-bombon, abundenta suprafetelor poleite cu aur si argint, pentru stralucirea opulenta, cu accente de parvenitism“ (p. 118).
Demna de remarcat ideea ca „ramas in galerii obscure sau in magazine de «suveniruri», el (kitsch-ul) nu ar fi interesat pe nimeni“. Realizarea unui kitsch de catre un artist, constientizarea lui si mascarea cu elemente artistice autentice fac insa ca un astfel de produs sa patrunda si in mediile artistice academice marcind astfel o noua orientare in arta. Cu Andy Warhol si, mai nou, cu Jeff Koons, kitsch-ul s-a extins de la cartile postale cu cerbi si apusuri de soare pina la maiouri si conserve purtind chipul lui… Dali. Apropierea unor sisteme semiologice incompatibile.

Din galeria portretelor fac parte Alexandru Cioranescu, Mircea Zaciu, Basil Munteanu, Al. Vona, Barbu Brezianu si Barbu Cioculescu.
Dintre convorbirile care inchid cartea, interviul acordat Ilenei Corbea este cel mai consistent. Pavel Chihaia vorbeste despre inceputurile sale scriitoricesti, debutul in literatura, cartile scrise, ucenicia din redactia Timpului sub conducerea lui Petru Comarnescu, exilul de la München sau despre asa-zisa generatie pierduta in care vede citiva scriitori de prim rang – Mihai Villara, Th. Cazaban si Al. Vona, ale caror carti s-au bucurat de succes in Franta.
Cartea cuprinde si 16 reproduceri color excelente dupa lucrari de E. Burne-Jones, Van Gogh, Stefan Caltia, Francis Bacon s.a., dar si statuete de lemn din Indonezia si Oceania.