OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Vladimir PASTI
Ultima inegalitate
Editura Polirom,
Colectia „Studii de gen“,
Iasi, 2003, 264 p., f.p.


Vladimir Pasti propune in Ultima inegalitate un mod combativ de receptare a fenomenului denumit inocent patriarhat, fenomen care se manifesta sub multiple si subminante forme in toate societatile actuale. Autorul, sociolog, este specializat in studierea schimbarilor politice si sociale din tranzitia romaneasca. Cartea se bazeaza pe date concrete, citate din Anuare Statistice si carti de specialitate.

„Patriarhatul“, spune V. Pasti, „se aseamana in buna masura cu un virus capabil sa modifice ADN-ul oricarui organism astfel incit acesta sa functioneze in continuare, dar sa-i reproduca si lui trasaturile.“ Forma traditionala de organizare a societatilor, bazata pe influenta opresiva a barbatilor si pe ierarhizarea membrilor in functie de sex si de virsta (femeile ocupind locurile periferice), patriarhatul persista in structura societatii moderne. Nu exista aspect al vietii cotidiene, private sau publice, care sa nu fie modelat in conformitate cu acesta. In presa, in divertismentul TV, in filmele documentare si, mai ales, in publicitate, imaginea femeii este inclusa, mai totdeauna, in cadrul strict al unor anumite sfere de interes (gospodaria, cresterea copiilor etc.), fapt care conduce usor la o reprezentare minoritara.
De fapt, intr-un asa de scurt timp de la disparitia comunismului, este improbabila o schimbare brusca de mentalitate, cu toate ca revolutiile succesive din ultimii o suta de ani ar fi trebuit sa o zguduie intr-o oarecare masura. Astfel, in Romania se poate observa, cu usurinta chiar, ca forma politica a patriarhatului este singura care a reusit sa supravietuiasca, adaptindu-se confortabil de fiecare data.

Comunismul, prin industria dominata de femei ca „putere de munca“, este cea mai buna ilustrare a faptului ca politicile de gen orientate spre reducerea diferentelor profesionale nu sint suficiente: in industria dominata de femei, barbatul era automat sef, ca urmare a simplului fapt ca era barbat, indiferent de pregatire sau de virsta. Perioada actuala, a „tranzitiei“, este cea care le ofera femeilor, cel putin teoretic, o sansa sa modifice raporturile de putere cu barbatii, crede V. Pasti. Dincolo de dorinta de a schimba brusc o mentalitate bine formata, ar trebui pusa problema sustinerii ei la nivel politic. Analistul subliniaza ca o (re)constructie a realitatii ar avea ca punct de plecare tocmai acest proces: problematizarea studiilor de gen la nivel institutional. Situatia actuala a dezbaterilor despre „gen“ nu reflecta altceva decit o „disimulare ideologica“, un fenomen care se manifesta prin distanta semnificativa intre ramura teoretica si cea practica.
Statistic, barbatii sint deschisi oricaror schimbari, insa pierderea continua a dominatiei lor in cadrul fortei salariale este perceputa mai degraba ca o drama economica, decit ca o criza de grup. Asadar, ideologia relatiei de putere, in care barbatii domina, constituie nucleul „dur“ al patriarhatului. Concluzia cercetarii ar fi ca in Romania se afla de fapt doua populatii, una a femeilor si una a barbatilor, si ca ele interactioneaza in asa fel incit diferentele nu se diminueaza, ci se accentueaza.

Prin urmare, faptele descrise dovedesc ca in Romania nu exista o miscare ampla bazata pe experientele si problemele concrete ale femeilor (de exemplu, organizatiile contra violentei in familie), ci ca au fost institutionalizate brusc strategii cerute, in primul rind, de o interventie sau de o aliniere internationala – si abia in al doilea rind de emancipare. Programele sint generate mai degraba de un proces educational si de informare publica, decit de o sustinere legislativa.
La urma urmei, femeia ramine tot aceeasi. Ea rar va ocupa o pozitie de conducere in institutiile actuale si tot mai rar va porni singura in afaceri pentru a-si cistiga independenta totala de barbat. Vladimir Pasti realizeaza o analiza exhaustiva, pe niveluri de interes, dezvaluind dezechilibrul transant dintre adevaratele relatii de gen si cele declarate. Studiul „ultimei inegalitati“ dintre barbati si femei, sexul, marcheaza, in primul rind, aceasta distinctie neta – si autorul nu isi propune decit un trist comentariu asupra situatiei.